Omenirea se află în pragul unei veri de foc și al unor dezechilibre climatice majore. Administrația Națională Oceanică și Atmospherică (NOAA) din Statele Unite și Organizația Meteorologică Mondială (OMM) au confirmat oficial debutul fenomenului El Niño. Caracterizat prin încălzirea neobișnuită a apelor de suprafață din Oceanul Pacific ecuatorial, acest sistem ciclic natural amenință să destabilizeze tiparele meteorologice de pe întreaga planetă. Climatologii avertizează că, sub efectul combinat al emisiilor de gaze cu efect de seră și al acestui aport termic natural, perioada următoare ar putea deveni cea mai călduroasă înregistrată vreodată în istoria măsurătorilor.
El Niño — termen care în limba spaniolă înseamnă „copilul”, asociat istoric de pescarii peruvieni cu perioada Crăciunului — se declanșează în momentul în care vânturile alizee slăbesc în intensitate. În mod normal, aceste vânturi împing apele calde spre Asia și Indonezia. Atunci când ele își pierd din forță, masele uriașe de apă caldă se deplasează spre est, către coastele Americii de Sud.
Această redistribuire a căldurii oceanice modifică radical circulația aerului în atmosferă, generând un efect de domino la nivel global. Specialiștii de la Serviciul Meteorologic Britanic (Met Office) și alte centre internaționale estimează o probabilitate ridicată ca acest episod să evolueze într-un „Super El Niño”, depășind intensitatea pragurilor moderate și atingând valori record. Spre deosebire de faza neutră sau de fenomenul opus de răcire, La Niña, episoadele El Niño eliberează cantități masive de căldură în atmosferă, care se disipează lent și pot influența temperaturile globale chiar și pe parcursul următorilor doi ani.
Catastrofe naturale la nivel mondial: Secetă și inundații severe
Efectele directe ale fenomenului se traduc prin fenomene meteorologice extreme și asimetrice. În timp ce regiuni extinse din Amazonia, Australia, Indonezia și Asia de Sud-Est se vor confrunta cu o secetă severă, riscuri uriașe de incendii de vegetație și crize alimentare majore, zone din sudul Americii de Sud și Cornul Africii vor fi lovite de ploi torențiale și inundații devastatoare. De asemenea, fenomenul tinde să modifice dinamica furtunilor tropicale, amplificând uraganele în Pacificul central și estic.
Ce se va întâmpla în Europa și în România?
Deși bătrânul continent se numără printre regiunile cel mai puțin influențate direct de oscilația din Pacific, Europa nu va fi ocolită de extreme. Modelele meteorologice europene indică anomalii termice pozitive majore pentru regiunea sud-estică a continentului.
Pentru România, deși legătura directă de cauzalitate cu El Niño este mai puțin pronunțată decât la tropice, contextul global de încălzire va accelera apariția perioadelor critice. După scurte intervale de instabilitate și răcorire temporară, meteorologii anticipează instalarea unor zile toride și a unor valuri de căldură extremă încă din prima parte a verii. Riscul major pentru țara noastră este reprezentat de accentuarea secetei pedologice prelungite, fenomen care în anii precedenți a afectat grav culturile agricole de primăvară și a redus dramatic producția de cereale. Pe de altă parte, alternanța bruscă de mase de aer va favoriza furtuni violente, vijelii și căderi de grindină, semne clare ale instabilității acute induse de noul context climatic global.
