Banca Centrală Europeană (BCE) a decis să majoreze dobânzile de referință pentru prima dată în aproape trei ani, într-o mișcare anticipată de piețe, dar care marchează o schimbare importantă de direcție pentru politica monetară din zona euro. Decizia vine pe fondul accelerării inflației, alimentată în principal de creșterea prețurilor la energie după escaladarea conflictului din Iran și perturbările de pe piețele petroliere internaționale.
Consiliul Guvernatorilor BCE a majorat rata facilității de depozit de la 2,00% la 2,25%, în timp ce alte dobânzi-cheie au fost ajustate în consecință. Este prima creștere a costului banilor de la sfârșitul anului 2023 și transformă BCE în prima mare bancă centrală occidentală care răspunde prin înăsprirea politicii monetare la noul șoc energetic generat de conflictul din Orientul Mijlociu.
Decizia a fost luată într-un context în care inflația anuală din zona euro a urcat la 3,2% în luna mai, semnificativ peste ținta oficială de 2% urmărită de instituția condusă de Christine Lagarde. Creșterea costurilor energiei a fost principalul factor care a alimentat revenirea presiunilor inflaționiste, după o perioadă în care BCE reușise să readucă inflația aproape de obiectivul său.
O majorare „de asigurare” împotriva unei noi crize inflaționiste
Analiștii și economiștii consultați de Reuters au descris măsura drept o „majorare de asigurare” („insurance hike”), ceea ce înseamnă că BCE încearcă să prevină din timp riscul ca scumpirea energiei să se extindă către salarii, servicii și alte categorii de bunuri. Oficialii băncii centrale încearcă astfel să evite repetarea situației din perioada 2021-2022, când instituția a fost criticată pentru că a reacționat prea lent la explozia inflației de după pandemie și invazia Rusiei în Ucraina.
Potrivit estimărilor BCE și ale economiștilor din piață, efectele războiului din Iran asupra prețurilor petrolului reprezintă principalul risc pentru evoluția inflației în următoarele trimestre. Cotația petrolului Brent a depășit recent pragul de 90 de dolari pe baril, comparativ cu aproximativ 70 de dolari înainte de izbucnirea conflictului, ceea ce a generat costuri mai ridicate pentru transport, industrie și consumatori.
În același timp, economiștii avertizează că o perioadă îndelungată de prețuri ridicate la energie ar putea produce efecte secundare asupra economiei europene, inclusiv prin creșterea așteptărilor inflaționiste și prin presiuni asupra salariilor.
Economia încetinește, iar BCE încearcă să evite un nou șoc
Creșterea dobânzilor vine într-un moment delicat pentru economia zonei euro. Pe lângă presiunile inflaționiste, blocul comunitar se confruntă cu o creștere economică modestă, afectată de costurile energetice ridicate, de perturbările lanțurilor de aprovizionare și de reducerea încrederii consumatorilor. BCE și-a revizuit în scădere prognoza de creștere economică pentru 2026, estimând acum un avans de aproximativ 0,8%.
Totuși, oficialii băncii centrale consideră că riscul unei inflații persistente este mai mare decât impactul negativ imediat al unei majorări moderate a dobânzilor. Datele recente arată că și inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale energiei și alimentelor, a urcat peste așteptări, semn că efectele șocului energetic încep să se transmită în restul economiei.
În conferința de presă de după ședința de politică monetară, Christine Lagarde a subliniat că viitoarele decizii vor depinde de datele economice și de evoluția conflictului din Orientul Mijlociu, fără a oferi indicii clare privind calendarul următoarelor mișcări.
Piețele anticipează noi majorări, dar incertitudinea rămâne ridicată
După decizia BCE, investitorii continuă să parieze pe posibilitatea unor noi majorări de dobândă în lunile următoare, în special dacă prețurile energiei vor rămâne la niveluri ridicate. Un sondaj Reuters realizat în rândul economiștilor indica deja înaintea reuniunii din iunie că o nouă creștere a dobânzii în septembrie este considerată probabilă de mulți specialiști.
Cu toate acestea, perspectivele rămân extrem de dependente de evoluțiile geopolitice. Dacă tensiunile din Orientul Mijlociu se vor reduce și prețurile petrolului vor reveni pe un trend descendent, BCE ar putea evita un ciclu agresiv de înăsprire monetară. În schimb, o prelungire a conflictului și menținerea costurilor energetice la niveluri ridicate ar putea obliga banca centrală să continue majorarea dobânzilor pentru a readuce inflația către ținta de 2%.
