Blocarea Strâmtorii Hormuz, cauzată de conflictul militar cu Iranul, remodelează piețele energetice mondiale. Clienții asiatici caută cu disperare surse alternative de țiței, iar analiștii avertizează că prețurile ar putea atinge 150–200 de dolari pe baril dacă situația nu se rezolvă rapid.
Ceea ce a început ca o criză regională în Golful Persic se transformă rapid într-un șoc energetic global. De la declanșarea conflictului armat cu Iranul, pe 28 februarie 2026, traficul prin Strâmtoarea Hormuz — cel mai important coridor petrolier din lume — a scăzut de la 150–175 nave pe zi în timp de pace la doar 8–10 nave pe zi. Consecințele se fac simțite din Asia până în Europa și America de Nord.
O arteră vitală paralizată
Strâmtoarea este o rută crucială pentru petrol brut, produse petroliere, GNL și alte mărfuri, printre care uree și sulf. Arabia Saudită asigura singură 37,2% din exporturile de țiței tranzitate prin strâmtoare, urmată de Irak cu 22,8% și Emiratele Arabe Unite cu 12,9%.
Impactul este devastator mai ales pentru Asia. Țările asiatice primesc în mod colectiv 89,2% din petrolul brut care tranzitează Hormuz — China singură reprezentând 37,7% din fluxuri, urmată de India cu 14,7%, Coreea de Sud cu 12% și Japonia cu 10,9%. Potrivit Wall Street Journal, clienții asiatici scotocesc acum întreaga lume după soiuri similare de țiței pentru a-și menține producția de motorină și kerosen, alimentând o creștere generalizată a prețurilor.
Rute alternative insuficiente
Există câteva căi de ocolire a strâmtorii. Arabia Saudită și-a accelerat fluxurile prin conducta Est-Vest, până la capacitatea sa maximă de 7 milioane de barili pe zi, deviind exporturile spre terminalul Yanbu de la Marea Roșie. Emiratele Arabe Unite dispun și ele de o conductă spre terminalul Fujairah, în afara strâmtorii. Totuși, toate aceste rute combinate pot reface doar aproximativ jumătate din exporturile de petrol ale Golfului dinainte de război.
Piețele, în alertă maximă
Brent se tranzacționa la aproximativ 99 de dolari pe baril, în creștere față de circa 85 de dolari cu o săptămână în urmă. În Statele Unite, prețul mediu al benzinei a ajuns la 3,63 dolari pe galon, cu aproximativ 68 de cenți mai mult față de acum o lună.
Agenția Internațională pentru Energie (AIE) a anunțat cea mai mare eliberare de rezerve strategice din istoria sa — 400 de milioane de barili, mai mult decât dublul intervenției din 2022, după invadarea Ucrainei de către Rusia. Totuși, piața nu a reacționat cu scăderi de prețuri, ceea ce sugerează că intervenția a împiedicat poate o creștere și mai abruptă, dar nu a reușit să inverseze tendința.
Analiștii avertizează că cele 400 de milioane de barili din rezerve acoperă doar aproximativ patru săptămâni de perturbare în Golf, iar rezervele strategice reprezintă o intervenție de urgență unică, ce va trebui ulterior reconstituită și nu poate acoperi un deficit prelungit de aprovizionare.
Scenariul cel mai negru: 200 de dolari pe baril
Dacă războiul și blocada se prelungesc, șocurile istorice de aprovizionare sugerează că Brent ar putea urca la 150–200 de dolari pe baril, iar pentru unele produse precum motorina și kerosenul, prețurile efective ar putea depăși 200–250 de dolari pe baril.
Secretarul american pentru Energie, Chris Wright, a declarat că Marina SUA va interveni pentru redeschiderea strâmtorii, „relativ curând, dar nu acum — pur și simplu nu suntem pregătiți”, precizând că prioritatea imediată este degradarea capacității militare a Iranului de a bloca navigația. Noul lider suprem iranian, Mojtaba Khamenei, a transmis că blocada va continua.
Concluzia analiștilor este clară: singura soluție durabilă rămâne redeschiderea Strâmtorii Hormuz. Până atunci, lumea se pregătește pentru o iarnă energetică lungă.
