România se confruntă cu o criză energetică de proporții din cauza secetei severe care a lovit fluviul Dunărea. În cadrul unei ședințe extraordinare de urgență desfășurate la Palatul Victoria in seara zilei de 31 iulie 2026, prim-ministrul Ilie Bolojan a anunțat oficial declararea stării de alertă energetică, pe fondul scăderii dramatice a debitului fluviului.
Măsurile luate pe termen scurt sunt de o gravitate fără precedent: de la lucrări hidrotehnice extreme, precum scufundarea unor barje pentru redirecționarea apei, până la repornirea capacităților pe cărbune, importuri de urgență din Ucraina și un apel ferm către populație și mediul de afaceri pentru raționalizarea consumului în orele de vârf.
Debitul fluviului Dunărea a scăzut dramatic la doar 1.600 de metri cubi pe secundă, în condițiile în care nivelul normal pentru această perioadă depășește 4.000 mc/s. Mai mult, prognozele indică posibilitatea ca debitele să scadă în continuare cu încă 100 mc/s de la o zi la alta.
Această scădere masivă a apei a afectat direct funcționarea Centralei Nuclaroelectrice de la Cernavodă, unde răcirea reactoarelor depinde exclusiv de apa din Dunăre.
„Ca efect al acestei stări, nivelul apei în zona de aducțiune a centralei de la Cernavodă a scăzut, am fost puși în situația să oprim un prim grup. Aceeași situație este și în Ungaria și, pe fondul tendinței de scădere din zilele următoare, există riscul să închidem și al doilea grup. Asta ar însemna că vom pierde o cincime din capacitatea de producție la nivel național”, a declarat Ilie Bolojan.
În prezent, din cauza opririi primului reactor, România importă 1.700 MW în orele de seară pentru a acoperi deficitul. Dacă debitul va continua să scadă și Reactorul 2 va fi oprit, necesarul de import va depăși pragul critic de 2.500 MW pentru păstrarea echilibrului în Sistemul Energetic Național (SEN).
Soluția extremă pe Brațul Bala: Barje scufundate și dragaj contra cronometru
Pentru a salva funcționarea centralei nucleare, Guvernul a alocat de urgență o sumă de 7 milioane de lei către Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați. Banii vor fi folosiți pentru lucrări speciale în zona bazinului de aducțiune de unde pompele extrag apa de răcire pentru Cernavodă.
Cea mai neobișnuită măsură aflată în analiză este intervenția pe Brațul Bala. Pe lângă operațiunile continue de dragaj, autoritățile iau în calcul scufundarea controlată a unor barje pe canalul Bala, o tactică hidrotehnică destinată blocării parțiale a cursului și devierii unui debit mai mare de apă către aducțiunea centralei de la Cernavodă. „Fiecare zi este importantă”, a punctat premierul.
Import de energie din Ucraina și sprijin regional
Pe plan extern, România caută sprijin la vecinii din regiune. Premierul Bolojan a anunțat că a avut discuții directe cu vicepremierul și ministrul Energiei din Ucraina pentru obținerea unui ajutor energetic de urgență, în special în orele de vârf ale serii.
Discuțiile vor fi purtate operațional de Transelectrica și Nuclearelectrica, vizând livrarea de energie provenită din una dintre centralele nucleare ucrainene.
„Așa cum România, în situația în care Ucraina a avut probleme cu alimentarea cu energie în ultimii ani, a alocat cote de energie în regim comercial, și Ucraina, tot în condiții de piață, alocă aceste cote de energie. Când au capacitate în rezervă, cum se întâmplă acum, au fost de acord să exporte către România”, a explicat prim-ministrul, menționând că negocieri similare au loc și cu partenerii din Grecia și Bulgaria.
Repornirea grupurilor pe cărbune și autorizări-fulger pentru verzi și baterii
Pentru a acoperi deficitul intern de producție, toate centralele electrice disponibile au primit recomandarea să funcționeze la capacitate maximă. Această decizie vizează centralele pe gaz în cogenerare, dar și repornirea grupurilor pe cărbune, cu scopul de a aduce rapid în rețea o producție suplimentară de cel puțin 100 MWh.
În paralel, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și Transelectrica au primit dispoziție să treacă la autorizarea în regim de urgență a noilor proiecte energetice deja finalizate. Astfel, au fost licențiate rapid capacități de peste 400 MW constând în parcuri eoliene, fotovoltaice și unități de stocare în baterii, pregătite să livreze imediat energie în sistem.
Seceta și canicula pun presiune pe economia Europei; Rinul și Dunărea, la niveluri critice (VIDEO)
Apel către populație, marii consumatori și prosumatori: Cât de aproape suntem de pană?
Deși șeful Executivului susține că „nu există în momentul de față date care să ne ducă spre scenariul unor întreruperi de curent”, posibilitatea penei de curent (blackout sau deconectări controlate) nu poate fi complet exclusă dacă seceta se înrăutățește.
Marii consumatori industriali au fost deja notificați cu privire la posibilitatea de a-și reduce voluntar activitatea în perioadele critice.
De asemenea, Ilie Bolojan a lansat un apel public direct către populație, firme și instituții publice pentru reducerea voluntară a consumului de energie electrică în intervalul orar de vârf (20:00 – 23:00).
O atenție deosebită a fost acordată prosumatorilor care dețin sisteme de stocare (baterii). Aceștia sunt încurajați să încarce bateriile pe parcursul zilei, când există un exces de producție din surse solare, și să elibereze energia stocată în rețeaua națională în orele serii, oferind un sprijin vital pentru stabilitatea energetica a țării.
