Inflația din Statele Unite a accelerat puternic în aprilie 2026, ajungând la 3,8% în ritm anual, cel mai ridicat nivel din ultimii aproape trei ani, pe fondul efectelor economice provocate de conflictul dintre SUA, Israel și Iran. Creșterea prețurilor la energie și perturbările de pe piața petrolului au amplificat presiunile asupra gospodăriilor americane și au complicat perspectivele economice globale, potrivit datelor publicate de Departamentul american al Muncii.
Potrivit indicelui prețurilor de consum (CPI), inflația lunară a crescut cu 0,6% în aprilie, după un avans semnificativ și în luna martie. Costurile energiei au fost principalul motor al scumpirilor, după ce conflictul din Orientul Mijlociu a afectat aprovizionarea globală cu petrol și gaze. Închiderea temporară și perturbările din Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului, au redus livrările internaționale și au dus la creșteri accentuate ale cotațiilor petrolului.
Datele oficiale arată că prețurile la energie au crescut cu 17,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, iar benzina s-a scumpit cu 28,4%. Numai în luna aprilie, prețurile carburanților au urcat cu 5,4%, ceea ce a afectat direct costurile de transport și lanțurile logistice. De asemenea, facturile la electricitate au continuat să crească, într-un context în care piețele energetice internaționale rămân extrem de volatile.
Scumpirile s-au extins și asupra alimentelor. Prețurile produselor alimentare au crescut cu 3,2% față de anul trecut, în timp ce anumite categorii au înregistrat majorări și mai accentuate. Carnea de vită s-a scumpit cu aproape 15%, iar fructele și legumele au avut, de asemenea, creșteri consistente. În paralel, tarifele aeriene au urcat cu peste 20% în ritm anual, semn că efectele costurilor energetice se propagă în întregul sector al serviciilor.
Economiștii avertizează că actualul context ar putea menține inflația la niveluri ridicate pentru o perioadă mai lungă decât se estima anterior. Analiștii se așteaptă ca Rezerva Federală a SUA să mențină dobânzile ridicate pentru mai mult timp, deoarece presiunile inflaționiste reduc spațiul pentru eventuale reduceri ale ratelor de dobândă.
Situația creează dificultăți și pentru administrația de la Washington. Președintele Donald Trump și echipa sa economică au susținut în ultimele luni ideea unor reduceri de dobândă pentru stimularea economiei, însă noile date privind inflația reduc șansele unor măsuri rapide de relaxare monetară. În prezent, Rezerva Federală menține dobânda de referință între 3,5% și 3,75%.
În același timp, piețele financiare au reacționat negativ la publicarea datelor. Bursa de pe Wall Street a deschis în scădere, investitorii fiind îngrijorați atât de persistența inflației, cât și de escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu. Indicii bursieri americani au pierdut teren, iar sectorul tehnologic și cel al bunurilor de consum au fost printre cele mai afectate.
Efectele conflictului nu se limitează însă la Statele Unite. Fondul Monetar Internațional și mai mulți economiști avertizează că prelungirea războiului cu Iranul ar putea încetini creșterea economică globală și ar putea alimenta un nou val de inflație la nivel mondial. Țările dependente de importurile energetice din Golf sunt considerate cele mai vulnerabile, în timp ce costurile mai mari ale combustibililor și transportului afectează deja consumatorii din Europa și Asia.
Pe fondul acestor evoluții, încrederea consumatorilor americani a scăzut la unul dintre cele mai reduse niveluri din ultimii ani. Creșterea costului vieții, prețurile ridicate la carburanți și incertitudinea economică au început să afecteze cheltuielile gospodăriilor și perspectivele de consum, un element esențial pentru economia americană.
