Economia României a intrat oficial în recesiune tehnică după ce datele publicate vineri (13.02.2026) de Institutul Național de Statistică (INS) au indicat contracții consecutive ale Produsului Intern Brut (PIB), în termeni reali și ajustați sezonier, în ultimele trimestre ale anului trecut. Comunicarea INS confirmă o scădere de 1,9% a PIB în trimestrul al patrulea din 2025 față de trimestrul precedent, după un declin anterior de 0,2% în trimestrul al treilea, evoluții care întrunesc criteriul tehnic al recesiunii prin două trimestre consecutive de contracție.
Datele oficiale revizuite de INS arată totodată corecții semnificative în cifrele publicate anterior pentru perioadele anterioare. Primele trei luni ale anului 2025, inițial raportate cu creștere marginală, sunt acum estimate ca o scădere în termeni reali, iar primele două trimestre din anul 2024 – an electoral – au înregistrat la rândul lor evoluții negative, potrivit statisticilor ajustate. În ansamblu, economia a consemnat contracții în trei dintre trimestrele din 2025 și în primele perioade din 2024, pe fondul revizuirii metodologiei și datelor preliminare.
Potrivit celor mai recente statistici, deși economia României a încheiat anul 2025 cu o creștere agregată de 0,6% față de 2024 pe serie brută, contracțiile trimestriale consecutive pe seria ajustată sezonier au determinat declararea oficială a recesiunii tehnice. Evoluția trimestrială reflectă astfel o deteriorare a activității economice în partea a doua a anului trecut, într-un context în care consumul și producția industrială nu au generat suficientă dinamică pentru susținerea creșterii.
Premierul Ilie Bolojan a reacționat după publicarea datelor, caracterizând recesiunea tehnică drept „temporară” și „un cost necesar” pentru consolidarea unei economii „mai solide, cu o creștere sănătoasă și prosperitate reală”. În declarațiile oficiale, Bolojan a spus că această contracție reflectă tranziția de la un model economic bazat pe consum și deficit către unul orientat spre investiții, productivitate și disciplină fiscală, și a respins ideea că România ar traversa o criză profundă.
Reacțiile din dezbaterea publică au fost diverse. Oponenții politici ai guvernului au criticat evoluția economică și au pus în discuție implicațiile pentru standardul de trai și planurile de austeritate, în timp ce analiști independenți subliniază că recesiunea tehnică este definită strict în termeni statistici și nu reprezintă neapărat o contracție profundă a economiei pe termen lung.
Datele INS nu au fost în prezent completate de un set extins de indicatori despre ocupare, consum sau producție industrială aferenți ultimelor trimestre, astfel încât evaluările privind impactul recesiunii asupra pieței muncii și sectorului privat urmează să fie analizate în detaliu odată cu publicarea raportului complet. Analiza evoluțiilor macroeconomice rămâne, în prezent, centrul atenției factorilor de decizie și al mediului de afaceri după confirmarea intrării României în recesiune tehnică.
