Guvernul Bulgariei condus de prim-ministrul Rosen Jeliazkov şi-a anunţat demisia joi(11 decembrie 2025), în contextul unor proteste de amploare ce au zguduit întreaga ţară şi ca urmare a presiunii politice exercitate de opoziţie înaintea votului pe o moţiune de cenzură programată în Parlament. Declaraţia oficială a fost făcută într-o conferinţă de presă de urgenţă în clădirea Legislativului din Sofia, în prezenţa liderilor partidelor coaliţiei aflate la guvernare – GERB, There Is Such a People (ITN) şi Bulgarian Socialist Party (BSP). Demisia întregului Executiv intervine chiar înainte de dezbaterea şi votul moţiunii de cenzură iniţiate de opoziţia din cadrul coaliţiei Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democratică.
Decizia survine după mai multe săptămâni de proteste masive la nivel naţional, în principal în capitala Sofia, dar şi în alte oraşe mari, unde zeci de mii de oameni au cerut demisia Cabinetului şi reforme profunde privind corupţia şi politicile economice ale guvernului. Demonstranţii, mobilizaţi în mare parte de nemulţumirea faţă de proiectul de buget pentru 2026 – ulterior retras – şi percepţia publică privind lipsa de progres în combaterea corupţiei, au scandat lozinci precum „Demisia” şi „Pentru alegeri corecte”, uneori proiectate cu lasere pe clădirile instituţiilor de stat.
Guvernul Jeliazkov, format în ianuarie 2025 printr-o coaliţie între GERB, ITN şi BSP, a supravieţuit anterior la mai multe moţiuni de cenzură, dar presiunile în creştere de pe stradă şi în Parlament au dus la această decizie fără precedent. Deşi susţinătorii guvernului au susţinut că acesta va rămâne la conducere până după adoptarea monedei euro la 1 ianuarie 2026, demisia a fost anunţată înainte de votul planificat.
Preşedintele Rumen Radev, care anterior ceruse în mod public demisia guvernului şi consultări pentru organizarea de alegeri anticipate, a salutat protestele ca expresie a „votului de neîncredere” al cetăţenilor faţă de actuala conducere. Potrivit raportărilor, opoziţia „Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democratică” a fost principalul motor al moţiunii de cenzură şi al apelurilor la schimbare, mobilizând sprijin parlamentar şi social larg pentru înlăturarea guvernului.
Cauze şi factori declanşatori
Protestele au fost iniţiate de neacceptarea proiectului bugetar pentru 2026, care includea propuneri de creştere a taxelor, a contribuţiilor sociale şi a datoriei publice. După retragerea iniţială a bugetului de către Cabinet, nemulţumirea populară s-a extins spre critici mai ample vizând percepţia de corupţie endemică şi influenţa unor figuri politice şi oligarchice asupra deciziilor de guvernare.
Ce urmează
Demisia guvernului creează un gol constituţional şi o perioadă de incertitudine politică în Bulgaria, care se confruntă cu un calendar strâns înaintea adoptării euro. În următoarele zile, preşedintele Radev are responsabilitatea de a iniţia consultări pentru desemnarea unui executiv interimar sau de a convoca alegeri anticipate, în funcţie de evoluţia sprijinului politic în Parlament. Procesul parlamentar şi deciziile instituţionale din această săptămână vor fi cruciale pentru stabilitatea politică a Bulgariei pe termen scurt.
Evenimentele reflectă o criză de încredere între societate şi instituţiile politice bulgare, evidenţiată de proteste de amploare, moţiuni repetate de neîncredere şi schimbări frecvente de guverne în ultimii ani. Persistenţa acestor tensiuni indică o nevoie largă de reformă structurală, în special în ceea ce priveşte transparenţa guvernamentală şi mecanismele anticorupţie, potrivit analiştilor politici.
