România continuă să piardă o parte importantă din tinerii cu cele mai bune rezultate școlare, imediat după absolvirea liceului. Directorii unor colegii naționale cu tradiție, aflate constant în fruntea clasamentelor la examenul de bacalaureat, afirmă că aproape jumătate dintre absolvenții de top aleg să își continue studiile în universități din străinătate. Fenomenul este alimentat atât de oferta academică și oportunitățile profesionale din afara țării, cât și de strategiile universităților occidentale de a atrage elevii cu rezultate excepționale.
Tot mai mulți absolvenți de elită aleg universități din afara României
În fiecare an, odată cu afișarea rezultatelor examenului de bacalaureat, devine evident un fenomen care se repetă constant: o parte semnificativă dintre cei mai performanți absolvenți își pregătesc deja plecarea din România. Directorii colegiilor centenare care obțin cele mai bune rezultate la examen spun că aproximativ jumătate dintre elevii cu cele mai mari medii aleg să studieze în afara țării.
Destinațiile preferate sunt universități din Olanda, Marea Britanie și Statele Unite, instituții care recrutează activ liceeni cu rezultate academice foarte bune și cu activități extracurriculare consistente. Mulți dintre acești absolvenți au fost deja admiși înainte de susținerea examenului de bacalaureat, condiționat doar de obținerea diplomei și a unei medii finale conforme cerințelor instituțiilor respective.
Ingineria, medicina și noile tehnologii, printre cele mai căutate specializări
Potrivit informațiilor prezentate de directorii liceelor și de organizațiile specializate în consiliere educațională, cei mai mulți dintre absolvenții români aleg programe universitare din domenii precum ingineria, medicina, neuroștiințele, științele politice, informatica și cibernetica.
Toate aceste specializări există și în universitățile din România. Cu toate acestea, mulți dintre viitorii studenți consideră că instituțiile occidentale oferă acces mai rapid la cercetare, laboratoare moderne, stagii în companii internaționale și oportunități de angajare pe piața globală.
Pentru mulți dintre acești tineri, alegerea universității nu este determinată exclusiv de programa de studiu, ci și de posibilitatea construirii unei cariere într-un mediu internațional încă din timpul facultății.
Bursele acoperă studiile, dar nu și costurile reale ale vieții
Chiar și atunci când reușesc să obțină burse integrale pentru taxele de școlarizare și cazare în campus, studenții români au nevoie în continuare de sprijin financiar din partea familiilor.
Costurile de trai diferă considerabil în funcție de țară și de orașul universitar ales.
În Olanda, una dintre cele mai populare destinații pentru studenții români, cheltuielile anuale pentru întreținere pornesc de la aproximativ 15.000 de euro, potrivit estimărilor prezentate în cadrul târgurilor educaționale internaționale.
În cazul Marii Britanii, unde taxele universitare pentru studenții internaționali au crescut după Brexit, costurile totale – incluzând taxele de școlarizare și cheltuielile de trai – pot ajunge la aproximativ 75.000 de lire sterline pe an.
În Statele Unite, costurile sunt și mai ridicate. Pentru unele universități, cheltuielile totale pot depăși 80.000 de dolari anual, incluzând taxele de studiu, cazarea, mesele, asigurările și celelalte cheltuieli obligatorii.
Aceste sume fac ca accesul la studiile în străinătate să depindă nu doar de performanțele academice, ci și de posibilitățile financiare ale familiilor sau de obținerea unor burse consistente.
Universitățile occidentale recrutează activ elevii cu rezultate foarte bune
Instituțiile de învățământ superior din Europa Occidentală și America de Nord investesc de mai mulți ani în recrutarea elevilor performanți din Europa Centrală și de Est.
Participarea la târguri educaționale, prezentările organizate în licee și procesul simplificat de admitere reprezintă doar câteva dintre instrumentele prin care universitățile încearcă să atragă candidați cu rezultate excelente.
În interiorul Uniunii Europene, libera circulație facilitează accesul studenților români la universitățile din alte state membre, fără restricții privind dreptul de studiu.
Statul român nu deține o evidență exactă a absolvenților care pleacă
În prezent, Ministerul Educației nu dispune de un registru național care să monitorizeze câți absolvenți de liceu aleg anual să își continue studiile în afara României.
În lipsa unei raportări oficiale, dimensiunea fenomenului este estimată pe baza datelor colectate de organizațiile specializate în admiterea la universități internaționale.
Cele mai recente estimări prezentate de World Education Fair indică faptul că peste 6.000 de tineri români aleg în fiecare an să studieze la universități din străinătate. Specialiștii atrag atenția că această cifră include atât studenții care merg în state membre ale Uniunii Europene, cât și pe cei care aleg universități din Regatul Unit, Statele Unite și alte destinații internaționale.
România, pe ultimul loc în UE la numărul de absolvenți de studii superioare
Un fenomen cu impact asupra viitorului pieței muncii
Plecarea unui număr mare de absolvenți cu rezultate academice foarte bune reprezintă una dintre provocările constante pentru sistemul românesc de educație și pentru piața muncii.
În timp ce universitățile din România continuă să pregătească specialiști în domenii precum medicina, ingineria sau informatica, o parte dintre cei mai bine pregătiți elevi aleg să își înceapă parcursul universitar în instituții din străinătate, unde văd perspective mai bune de dezvoltare profesională și acces la rețele internaționale de cercetare și angajare.
În lipsa unor date oficiale centralizate privind traseul acestor absolvenți după finalizarea studiilor, amploarea revenirii lor în România sau integrarea lor pe piața muncii interne rămâne dificil de evaluat.
