Consiliul UE impune Sofiei un calendar strict de corecție până în 2029, în timp ce noul premier Rumen Radev acuză fosta guvernare de falsificarea datelor pentru a forța integrarea monetară.
Consiliul Uniunii Europene a oficializat vineri, 10 iulie 2026, declanșarea procedurii de deficit excesiv (PDE) împotriva Bulgariei, dând curs recomandării din iunie a Comisiei Europene. Decizia marchează un precedent îngrijorător: Sofia devine primul stat membru plasat sub componenta fiscală corectivă la doar câteva luni după ce a adoptat moneda unică europeană, la 1 ianuarie 2026. Obiectivul explicit al acestui mecanism disciplinar este de a obliga autoritățile bulgare să aplice politici macroeconomice solide și de a asigura stabilitatea pe termen lung a zonei euro.
Radiografia derapajului fiscal: De ce a intervenit Bruxelles-ul?
Potrivit datelor oficiale, abaterile bugetare ale Bulgariei depășesc limitele de siguranță stabilite prin Tratatul de la Maastricht. În 2025, deficitul public al țării a atins 3,5% din Produsul Intern Brut (PIB). Situația se anunță și mai severă pentru exercițiul financiar curent; prognoza de primăvară a Comisiei Europene estimează că deficitul Bulgariei va escalada la 4,1% din PIB în 2026.
Consiliul a arătat că activarea procedurii a fost dictată de perspectiva certă ca plafonul european de siguranță să fie încălcat și în 2027. În încercarea de a atenua evaluarea, Sofia a invocat clauza derogatorie națională destinată cheltuielilor excepționale pentru apărare. Cu toate acestea, oficialii europeni au respins argumentul: Consiliul a consemnat că alocările destinate sectorului militar nu explică în întregime depășirea pragului de 3%. Regulile UE prevăd că, pe lângă limita de deficit, datoria publică totală nu trebuie să depășească 60% din PIB, un criteriu supravegheat acum cu maximă vigilență.
Pentru a asigura corectarea deficitului până în 2029, UE a impus limite stricte de creștere anuală a cheltuielilor guvernamentale nete nominale cumulate: maximum 4,2% în 2026, 7,7% în 2027, 11,4% în 2028 și 15% până în 2029.
Furtună politică la Sofia: Moștenirea unei „vistierii jefuite”
Hotărârea adoptată la Bruxelles a declanșat o undă de șoc pe scena politică internă. În deschiderea ședinței de joi a guvernului, prim-ministrul bulgar Rumen Radev — care a preluat executivul în mai 2026, după ce formațiunea sa populistă de centru-stânga, Bulgaria Progresistă, a câștigat alegerile din aprilie — a lansat acuzații grave la adresa foștilor guvernanți.
Radev a afirmat că noul său cabinet a moștenit o „vistierie jefuită” de la fosta administrație de centru-dreapta (GERB). Premierul a susținut că fostul executiv a manipulat datele fiscale transmise către Eurostat pentru a crea o iluzie de conformitate și a împinge politic Bulgaria în zona euro la 1 ianuarie 2026, în ciuda vulnerabilităților evidente. Din cauza crizelor guvernamentale din perioada 2025-2026, statul funcționează încă pe baza bugetului de anul trecut, prelungit succesiv, deși noul guvern a propus un proiect de lege bugetară.
Estimările Ministerului de Finanțe indicau inițial un deficit de până la 5,7% din PIB în planurile pe termen mediu. Problemele sunt agravate de o inflație record — cea mai ridicată din zona euro —, care erodează puterea de cumpărare. Această lipsă de resurse a fost recunoscută de Radev și la summitul NATO de la Ankara, unde a explicat că sprijinul militar pentru Ucraina este în prezent nul din cauza capacităților epuizate.
Bulgaria sancționată de Uniunea Europeană la doar câteva luni după aderarea la zona euro
Termene limită și contextul european
Mecanismul european nu oferă marjă de eroare. Bulgaria a primit un ultimatum clar: până la 15 octombrie 2026, Guvernul de la Sofia trebuie să prezinte Comisiei Europene și Eurogrupului un set de măsuri corective, alături de proiectul de buget pentru 2027. Raportarea se va efectua semestrial, în fiecare primăvară (până la 30 aprilie) și toamnă (până la 15 octombrie).
Bulgaria nu parcurge singură acest calvar fiscal. În prezent, o serie de state membre fac obiectul unor proceduri de deficit excesiv, pe listă figurând Austria, Belgia, Finlanda, Franța, Italia, Polonia, Slovacia și România. Cu toate acestea, calitatea Bulgariei de proaspăt membru al zonei euro transformă acest dosar într-un test de turnesol crucial pentru credibilitatea monedei unice într-un climat economic marcat de incertitudini majore.
