Furtunile de nisip și praf continuă să se intensifice în mai multe regiuni ale lumii, iar impactul lor asupra sănătății, economiei și mediului devine tot mai pronunțat. Organizația Meteorologică Mondială (WMO) avertizează, în cel mai recent Airborne Dust Bulletin, publicat pe 10 iulie 2026, că aproximativ două miliarde de tone de praf sunt ridicate anual în atmosferă, fenomen care afectează peste 150 de țări și sute de milioane de oameni.
Raportul arată că, deși concentrația medie globală de praf din atmosferă a rămas relativ stabilă comparativ cu anul precedent, anul 2025 a fost marcat de o serie de episoade regionale extreme, care demonstrează că riscurile asociate furtunilor de nisip sunt în creștere.
China și frontiera SUA-Mexic, printre cele mai afectate regiuni
Printre cele mai spectaculoase evenimente analizate de WMO se numără furtuna de nisip care a lovit China în aprilie 2025. Provenită din Mongolia, aceasta a fost cea mai severă înregistrată în ultimul deceniu, atât prin intensitate și durată, cât și prin suprafața afectată. Norii de praf au redus vizibilitatea, au perturbat transporturile și au afectat milioane de locuitori.
O situație similară a fost observată și în zona de frontieră dintre Statele Unite și Mexic. Orașul El Paso, din statul Texas, a înregistrat în 2025 nu mai puțin de 50 de zile cu furtuni de praf, de peste două ori media anuală și cel mai ridicat nivel consemnat de la celebra perioadă „Dust Bowl” din anii 1930, când sudul Statelor Unite a fost devastat de secetă și eroziunea solului.
De unde provine praful
Potrivit raportului, cea mai mare parte a prafului atmosferic provine din marile regiuni deșertice ale lumii, inclusiv Sahara, deșertul Gobi și Peninsula Arabică. Una dintre cele mai active surse rămâne Depresiunea Bodélé din Ciad, considerată zona cu cele mai ridicate concentrații medii de praf de pe glob.
Specialiștii subliniază că transportul prafului este un fenomen natural, însă efectele sale sunt amplificate de secetă, degradarea terenurilor și gestionarea necorespunzătoare a resurselor naturale. Solurile uscate și lipsite de vegetație sunt mult mai vulnerabile la acțiunea vântului, ceea ce favorizează apariția unor furtuni mai frecvente și mai intense.
Impact major asupra sănătății și economiei
Consecințele acestor fenomene depășesc cu mult disconfortul provocat de praful din aer. Particulele fine pot pătrunde adânc în sistemul respirator și sunt asociate cu agravarea afecțiunilor pulmonare și cardiovasculare. Totodată, furtunile de nisip reduc vizibilitatea, afectează traficul rutier și aerian, provoacă întârzieri în transporturi și generează costuri economice importante.
Agricultura este, la rândul său, vulnerabilă. Depunerile masive de praf pot deteriora culturile și pot accelera degradarea terenurilor agricole, în timp ce producția de energie solară este diminuată prin acoperirea panourilor fotovoltaice cu particule fine.
Raportul WMO atrage atenția că efectele acestor furtuni sunt resimțite de peste 330 de milioane de oameni la nivel mondial, iar impactul economic și social continuă să crească.
Experții subliniază că furtunile de nisip nu sunt generate exclusiv de schimbările climatice, însă încălzirea globală și extinderea secetei creează condiții favorabile producerii unor astfel de episoade. La acestea se adaugă defrișările, practicile agricole nesustenabile și degradarea terenurilor, care lasă suprafețe întinse expuse eroziunii eoliene.
În acest context, WMO consideră că monitorizarea permanentă și dezvoltarea sistemelor de avertizare timpurie sunt esențiale pentru limitarea efectelor asupra populației. Instituția recomandă investiții în rețele moderne de observații meteorologice, refacerea ecosistemelor degradate și politici eficiente de combatere a deșertificării.
Concluzia raportului Airborne Dust Bulletin este clară: deși cantitatea totală de praf transportată anual în atmosferă nu a crescut semnificativ față de anii precedenți, intensitatea fenomenelor regionale și impactul lor asupra comunităților sunt tot mai mari. În lipsa unor măsuri de adaptare și a unei gestionări mai eficiente a terenurilor afectate de secetă, furtunile de nisip și praf vor continua să reprezinte o provocare majoră pentru sănătatea publică, infrastructură și economie în numeroase regiuni ale lumii.
