Un posibil fenomen climatic major se conturează la nivel global pentru perioada 2026–2027, pe fondul interacțiunii dintre reducerea accentuată a gheții arctice și dezvoltarea unui posibil „Super El Niño”, arată cele mai recente analize meteorologice. Specialiștii avertizează că această combinație ar putea perturba semnificativ circulația atmosferică și ar influența iernile din America de Nord, Europa și alte regiuni ale emisferei nordice.
Datele recente indică o tranziție rapidă de la un episod prelungit de La Niña către un El Niño în curs de formare, alimentat de o încălzire puternică a apelor din Pacificul tropical. Acest proces este susținut de apariția unor unde de tip Kelvin în adâncul oceanului, care transportă căldură spre suprafață și accelerează schimbarea de fază climatică. Dacă temperaturile la suprafața oceanului depășesc pragul de +2°C față de medie, fenomenul poate fi clasificat drept „Super El Niño”, o categorie rară asociată cu efecte climatice globale intense.
Un astfel de eveniment funcționează ca un veritabil „motor termic planetar”, eliberând cantități uriașe de energie din oceane în atmosferă. Consecințele sunt resimțite în modificarea curenților de aer la scară largă, inclusiv a jet stream-ului, ceea ce determină schimbări majore în tiparele de precipitații și temperatură. În trecut, episoadele similare au fost asociate cu fenomene extreme, de la secete severe până la inundații și furtuni intense.
În paralel, cercetătorii atrag atenția asupra unui alt factor critic: nivelul scăzut al gheții marine arctice. Observațiile arată că anii cu o extindere redusă a gheții sunt corelați cu un vortex polar mai slab. Vortexul polar, o structură atmosferică ce menține aerul rece în zona Arctică, devine instabil atunci când diferențele de temperatură dintre poli și latitudinile medii se reduc.
Un vortex polar slăbit permite aerului rece să „scape” spre sud, crescând probabilitatea unor episoade de frig intens în Statele Unite, Canada și Europa. Aceste perturbații sunt adesea legate de fenomene precum încălzirea bruscă stratosferică, care poate duce la prăbușirea temporară a vortexului și la apariția unor blocaje atmosferice persistente.
Interacțiunea dintre un posibil Super El Niño și un nivel redus al gheții arctice creează un scenariu complex. Pe de o parte, El Niño tinde să modifice traiectoria curenților atmosferici și să redistribuie căldura la nivel global. Pe de altă parte, un vortex polar instabil poate amplifica variabilitatea climatică, favorizând alternanțe bruște între perioade calde și episoade de frig extrem.
Modelele climatice sugerează că primele efecte ale acestui nou ciclu ar putea deveni vizibile încă din vara anului 2026, când atmosfera începe să răspundă la încălzirea oceanică. Ulterior, impactul maxim este așteptat în sezonul rece 2026–2027, când interacțiunea dintre aceste sisteme ar putea influența traiectoria furtunilor și distribuția maselor de aer rece.
În Europa, aceste schimbări ar putea însemna ierni mai instabile, cu episoade alternante de temperaturi ridicate și valuri de frig, în funcție de modul în care jet stream-ul este deviat. În America de Nord, scenariile indică posibilitatea unor contraste puternice între regiuni, cu zone afectate de temperaturi moderate și altele expuse la intruziuni de aer arctic.
Specialiștii subliniază că, deși există un consens privind dezvoltarea unui El Niño în 2026, intensitatea exactă a fenomenului rămâne incertă. Previziunile de primăvară sunt cunoscute pentru volatilitatea lor, iar evoluția finală depinde de dinamica complexă dintre ocean și atmosferă.
Totuși, tendințele actuale indică un risc ridicat pentru un episod puternic, iar combinația cu nivelurile scăzute de gheață arctică ar putea amplifica efectele asupra vremii globale. În acest context, cercetătorii recomandă monitorizarea atentă a evoluțiilor și pregătirea pentru posibile perturbări climatice semnificative în anii următori.
