Corupția rămâne principala îngrijorare a cetățenilor români, fiind urmată de dificultățile economice și de instabilitatea politică, conform celor mai recente date publicate de INSCOP Research. Studiul de opinie evidențiază o polarizare accentuată a percepțiilor publice în funcție de preferințele politice, profilul demografic, nivelul de educație și mediul de rezidență al respondenților, oferind o imagine de ansamblu asupra priorităților sociale pentru perioada următoare.
La întrebarea privind cea mai gravă problemă cu care se confruntă România în prezent, 28% dintre persoanele chestionate au indicat corupția ca fiind obstacolul major. Pe primele locuri în topul îngrijorărilor se mai află lipsa locurilor de muncă bine plătite, menționată de 15% dintre respondenți, instabilitatea politică, indicată de 13% dintre aceștia, și inflația sau costul ridicat al vieții, procentul fiind de 11%. Agenda publică este completată de deficitul bugetar și datoria publică, identificate de 8% din populație, starea sistemului de educație cu 7% și starea sistemului de sănătate cu 5%. În mod remarcabil, deși contextul regional este tensionat, războiul și situația internațională au fost selectate de numai 4,4% dintre cei intervievați.
Analiza sociologică pe categorii arată că tema corupției este ridicată cu precădere de către anumite segmente sociale. Astfel, votanții Partidului Național Liberal (PNL), ai Uniunii Salvați România (USR) și ai Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) plasează acest fenomen deasupra mediei naționale. Aceeași tendință se observă în rândul populației masculine, al persoanelor active cu vârste cuprinse între 30 și 44 de ani, precum și în rândul locuitorilor din municipiul București și din marile aglomerări urbane.
În contrapondere, problemele legate de piața muncii și venituri sunt semnalate masiv de alte categorii. Votanții Partidului Social Democrat (PSD), persoanele din segmentul de vârstă 44-59 de ani și cetățenii din orașele mici consideră lipsa locurilor de muncă bine remunerate drept principala vulnerabilitate a țării, într-o proporție semnificativ mai mare decât restul populației. De asemenea, studiul evidențiază că publicul cu studii superioare manifestă o sensibilitate mult mai pronunțată față de instabilitatea politică, indicator plasat de această categorie mult peste media generală.
Cercetarea INSCOP a evaluat și așteptările pe termen scurt, solicitând respondenților să definească măsurile economice și administrative prioritare pentru următoarele șase luni. Majoritatea relativă, reprezentând 48% din totalul eșantionului, consideră că principala urgență guvernamentală trebuie să fie creșterea pensiilor și a salariilor. Opțiunea este susținută peste media națională de electoratul PSD și AUR, de femei, de segmentul de vârstă 30-44 de ani, de persoanele cu educație primară și de locuitorii din mediul rural sau din urbanul mic.
O altă treime dintre români indică reducerea fiscalității ca prioritate zero. Această măsură de reducere a taxelor găsește cel mai mare sprijin în rândul votanților AUR, al femeilor, al tinerilor și adulților de până la 44 de ani, dar și al celor cu un nivel de școlarizare primară sau care trăiesc în orașe mici. Pe de altă parte, atragerea fondurilor europene este considerată o prioritate de un sfert dintre cetățeni (25%), fiind susținută intens de votanții PNL și USR, de persoanele cu studii universitare, de locuitorii din Capitală și orașe mari, precum și de angajații din sectorul public.
Printre celelalte măsuri administrative testate de INSCOP se numără reducerea cheltuielilor salariale din sistemul bugetar (26%), combaterea evaziunii fiscale (23%), asigurarea stabilității politice prin acorduri între partide (16,4%) și reforma administrației publice (15%). Creșterea investițiilor publice a adunat 14% din opțiuni, în timp ce ideea organizării unor alegeri anticipate este susținută de numai 9% dintre cei chestionați.
Datele colectate reflectă faptul că, deși problemele de ordin structural precum corupția sau stabilitatea guvernamentală rămân acute pentru publicul urban și educat, presiunea cotidiană a nivelului de trai determină o orientare majoritară a populației către măsuri immediate de protecție socială și sprijin financiar direct.
