Într-o escaladare fără precedent de la declanșarea invaziei la scară largă, Ucraina a lansat cel mai amplu atac cu drone coordonat împotriva capitalei Federației Ruse. Joi dimineață, 18 iunie 2026, explozii puternice au zguduit rafinăria de petrol din Kapotnia, situată la doar 15 kilometri de Kremlin, acoperind sud-estul Moscovei cu un nor dens de fum negru și provocând perturbări severe în transportul aerian și infrastructura logistică regională.
Infernul din Kapotnia și „ploaia neagră” de deasupra capitalei
Atacul de joi reprezintă a doua lovitură încasată de rafinăria operată de Gazprom Neft în decurs de doar 48 de ore, după un incident similar, dar de proporții mai reduse, raportat marți. De această dată, impactul a provocat cel puțin cinci incendii masive în incinta complexului industrial, o unitate critică ce asigură peste o treime din necesarul de combustibil al întregii regiuni Moscova.
Conform Ministerului Rus al Apărării, sistemele de apărare antiaeriană ar fi interceptat 555 de drone la nivel național, dintre care aproape 200 au vizat direct zona metropolitană a Moscovei. Cu toate acestea, amploarea barajului a suprasolicitat scutul defensiv al capitalei. Deflagrațiile repetate de la primele ore ale dimineții au creat panică în rândul civililor. Locuitorii din districtele sud-estice au raportat fenomene alarmante, precum o „ploaie neagră” — precipitații contaminate cu funingine și reziduuri petroliere care s-au depus pe mașini și haine.
Autoritățile locale conduse de primarul Serghei Sobianin au emis avertismente de urgență, recomandând populației vulnerabile, în special copiilor și astmaticilor, să părăsească temporar perimetrul afectat și să țină ferestrele închise. În plus, resturile de drone prăbușite au avariat clădiri rezidențiale, un centru comercial și o sală de fitness în localitatea învecinată Jukovski, bilanțul provizoriu indicând cel puțin 17 răniți, inclusiv doi copii.
Paralizie pe cerul Moscovei
Efectele ofensivei ucrainene s-au resimțit imediat și în sectorul transporturilor. Toate cele patru aeroporturi majore ale Moscovei (inclusiv Sheremetyevo, cel mai aglomerat hub din țară) au activat planurile de urgență, suspendând temporar zborurile și evacuând pasagerii în zone sigure.
Companii aviatice de stat precum Aeroflot și filiala sa Rossiya au fost forțate să anuleze peste 170 de curse și să amâne alte 110, generând un haos logistic de proporții pe rutele interne și internaționale. De asemenea, traficul rutier pe șoseaua de centură a Moscovei (MKAD), aflată în proximitatea rafinăriei în flăcări, a fost complet blocat din motive de securitate.
Contextul strategic: Diplomata dronelor și epuizarea apărării ruse
Loviturile chirurgicale din această săptămână vin într-un moment de intensă activitate diplomatică și militară. Atacul a avut loc la doar câteva ore după o videoconferință de coordonare crucială între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și omologii săi din Statele Unite și Franța, în marginea summitului G7. În cadrul acestor discuții, Kyivul a obținut promisiuni ferme pentru sprijin militar suplimentar, axat în principal pe crearea unei „coaliții antibalistice” europene.
Din punct de vedere militar, serviciile de informații occidentale și ucrainene notează că tactica Kyivului de a lansa valuri uriașe de drone de recunoaștere (momeli) înainte de lovitura principală a expus vulnerabilitățile apărării ruse. Surse din cadrul serviciilor secrete indică faptul că Rusia se confruntă cu o penurie acută de rachete interceptoare pentru sistemele sale antiaeriene, fiind incapabilă să facă față ritmului și volumului producției de drone autohtone ucrainene.
Reacții și mize economice: „Dacă Ucraina arde, va arde și Moscova”
Președintele Volodimir Zelenski a revendicat deschis succesul operațiunii, descriind-o drept un răspuns pe deplin justificat la recentele atacuri rusești cu rachete balistice asupra infrastructurii civile din Kyiv, inclusiv asupra unei mănăstiri istorice.
„Sancțiunile noastre cu rază lungă de acțiune au lovit din nou. Este timpul ca acest război să se încheie, iar Rusia trebuie să facă pașii necesari în diplomație. Dacă Ucraina va arde, va arde și Moscova voastră”, a declarat Zelenski într-un mesaj tranșant publicat pe rețeaua X. Scopul declarat al Kyivului este clar: distrugerea capabilităților economice care finanțează mașinăria de război a Kremlinului și forțarea președintelui Vladimir Putin de a se așeza la masa negocierilor prin presiune internă directă asupra populației ruse.
Deși oficialii de la Kremlin au încercat să minimalizeze impactul, susținând că rețeaua de benzinării funcționează normal, realitatea din teren sugerează contrariul. Presa independentă rusă relatează că aproximativ o sfert din stațiile de alimentare din regiune au introdus deja restricții la pompă. Această nouă lovitură amplifică criza de combustibil generalizată cu care se confruntă Moscova, în condițiile în care atacurile sistematice din această primăvară au scos din funcțiune segmente importante din capacitatea de rafinare a Rusiei și au generat penurii severe inclusiv în Peninsula Crimeea anexată.
Patru ani și jumătate de la declanșarea invaziei, războiul de uzură nu mai este o realitate îndepărtată, vizibilă doar la știri; pentru cetățenii Moscovei, conflictul a ajuns, la propriu, la ușa lor.
