România continuă să se afle în grupul statelor membre ale Uniunii Europene cu cele mai slabe rezultate în ceea ce privește percepția corupției, potrivit celor mai recente date prezentate de Transparency International. Deși în ultimii ani au existat numeroase promisiuni privind reforma administrației publice și consolidarea mecanismelor de integritate, statisticile arată că progresul a fost limitat, iar țara rămâne în partea inferioară a clasamentului european.
Conform Indicelui de Percepție a Corupției (CPI) pentru 2025, România a obținut un scor de 45 de puncte din 100 posibile, ceea ce o plasează printre ultimele trei state din Uniunea Europeană. Mai slab au fost cotate doar Bulgaria și Ungaria, ambele cu câte 40 de puncte. Media Uniunii Europene este de 62 de puncte, ceea ce evidențiază diferența semnificativă dintre România și majoritatea statelor membre.
Indicele de Percepție a Corupției este realizat anual de Transparency International și măsoară modul în care experți independenți și reprezentanți ai mediului de afaceri percep nivelul corupției din sectorul public. Scorurile sunt acordate pe o scară de la 0 la 100, unde 0 indică un nivel foarte ridicat de corupție, iar 100 reprezintă un sector public considerat foarte curat și transparent. Clasamentul este construit pe baza mai multor surse independente de date și este utilizat la nivel internațional ca unul dintre cei mai importanți indicatori ai integrității instituționale.
Datele arată că România a rămas aproape pe loc în ultimii ani. Față de anul 2012, scorul a crescut cu doar un punct, de la 44 la 45. Această evoluție minimă contrastează puternic cu progresele înregistrate de alte state europene care au implementat reforme consistente. Grecia, de exemplu, și-a îmbunătățit scorul cu 14 puncte în ultimul deceniu, iar Estonia cu 11 puncte. În același timp, Ungaria a înregistrat un recul semnificativ, pierzând 15 puncte față de nivelul din 2012.
Danemarca continuă să fie considerată cea mai puțin coruptă țară din Uniunea Europeană și una dintre cele mai transparente administrații publice din lume. Țara nordică este urmată de Finlanda și Luxemburg, state care beneficiază de instituții puternice, un nivel ridicat de încredere publică și mecanisme eficiente de control al cheltuirii fondurilor publice.
Specialiștii Transparency International avertizează că stagnarea în combaterea corupției nu reprezintă doar o problemă de imagine, ci poate avea efecte directe asupra dezvoltării economice și asupra funcționării instituțiilor democratice. Potrivit organizației, statele cu scoruri reduse sunt mai vulnerabile la abuzuri de putere, la utilizarea ineficientă a fondurilor publice și la scăderea încrederii cetățenilor în autorități.
În România, problema corupției a fost asociată în mod repetat cu domenii precum achizițiile publice, administrația locală și gestionarea fondurilor publice. Transparency International a semnalat în mai multe rapoarte că lipsa transparenței și controlul insuficient asupra unor cheltuieli publice continuă să reprezinte vulnerabilități importante. De asemenea, organizația a atras atenția că perioadele de criză pot crea condiții favorabile pentru reducerea transparenței și creșterea riscurilor de corupție, dacă mecanismele de control nu funcționează eficient.
La nivel global, raportul arată că fenomenul corupției rămâne o provocare majoră. Media mondială este de aproximativ 42 de puncte, iar majoritatea statelor analizate nu reușesc să depășească pragul de 50 de puncte. Transparency International consideră că degradarea standardelor de integritate și slăbirea unor instituții democratice contribuie la această tendință.
| Loc UE | Țară | Scor CPI 2025 |
|---|---|---|
| 1 | Danemarca | 89 |
| 2 | Finlanda | 88 |
| 3 | Suedia | 80 |
| 4 | Luxemburg | 78 |
| 5 | Țările de Jos | 78 |
| 6 | Germania | 77 |
| 7 | Estonia | 76 |
| 8 | Irlanda | 76 |
| 9 | Austria | 69 |
| 10 | Belgia | 69 |
| 11 | Franța | 66 |
| 12 | Lituania | 65 |
| 13 | Letonia | 60 |
| 14 | Cehia | 59 |
| 15 | Slovenia | 58 |
| 16 | Portugalia | 56 |
| 17 | Cipru | 55 |
| 18 | Spania | 55 |
| 19 | Italia | 53 |
| 20 | Polonia | 53 |
| 21 | Grecia | 50 |
| 22 | Malta | 49 |
| 23 | Slovacia | 48 |
| 24 | Croația | 47 |
| 25 | România | 45 |
| 26 | Bulgaria | 40 |
| 27 | Ungaria | 40 |
Pentru România, concluzia principală a clasamentului este că, în ciuda unor perioade în care au existat rezultate vizibile în lupta anticorupție, percepția generală asupra integrității sectorului public s-a modificat foarte puțin în ultimul deceniu. Cu un scor care oscilează de la an la an cu doar unu sau două puncte, țara rămâne blocată în aceeași zonă a clasamentului european, mult sub media Uniunii Europene și departe de performanțele statelor nordice. Datele publicate de Transparency International confirmă astfel că reducerea corupției rămâne una dintre provocările majore pentru administrația publică și pentru consolidarea încrederii cetățenilor în instituțiile statului.
