Germania se confruntă cu un nou recul demografic, după ce numărul nașterilor și rata fertilității au coborât la minime istorice pentru perioada postbelică, potrivit datelor publicate de Oficiul Federal de Statistică (Destatis) și relatate de presa internațională. Tendința confirmă presiunile tot mai mari asupra celei mai mari economii europene, într-un moment în care îmbătrânirea populației și deficitul de forță de muncă devin teme centrale în dezbaterea publică.
Conform Destatis, rata totală a fertilității în Germania a scăzut în 2024 la 1,35 copii per femeie, față de 1,38 în 2023. Instituția arată că declinul a continuat pentru al treilea an consecutiv, deși ritmul reducerii a fost mai lent decât în anii precedenți. Indicatorul este mult sub pragul de înlocuire generațională de aproximativ 2,1 copii per femeie, nivel considerat necesar pentru menținerea populației fără aport migratoriu.
Scăderea fertilității vine după o perioadă în care Germania reușise temporar să stabilizeze indicatorii demografici. Între 2015 și 2021, rata natalității crescuse moderat, pe fondul unui context economic favorabil și al imigrației, însă tendința s-a inversat după pandemie. În 2022 și 2023, scăderile anuale au fost de 8%, respectiv 7%, iar datele pentru 2024 confirmă că revenirea nu s-a produs.
Presa germană notează că actualul nivel este cel mai redus înregistrat de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Fenomenul nu este singular la nivel european, însă amploarea sa într-o țară cu peste 80 de milioane de locuitori are implicații economice și sociale importante pentru întregul continent.
Diferențele regionale rămân vizibile. În landurile estice, fostul teritoriu al RDG, rata fertilității este mai mică decât în vestul țării. Datele citate de agențiile internaționale arată un nivel de 1,27 copii per femeie în est, comparativ cu 1,38 în vest. Specialiștii explică aceste decalaje prin migrația internă, structura de vârstă mai îmbătrânită și perspectivele economice diferite dintre regiuni.
În paralel, Germania continuă să înregistreze de mai multe decenii mai multe decese decât nașteri. Acest deficit natural al populației este compensat în principal prin imigrație. Fără aport extern, populația țării ar fi intrat de mult pe un trend accentuat de scădere. Pentru autorități, problema nu mai ține doar de statistici, ci de sustenabilitatea sistemelor publice: pensii, sănătate, educație și piața muncii.
Experții asociază declinul natalității cu mai mulți factori: costurile ridicate ale locuințelor, incertitudinea economică, dificultatea de a concilia viața profesională cu cea de familie, amânarea vârstei la care oamenii aleg să aibă copii și schimbările sociale privind modelele familiale. În Germania, vârsta medie a mamelor la primul copil a continuat să crească în ultimii ani, un fenomen întâlnit în mare parte a Uniunii Europene.
Situația germană reflectă o problemă mai amplă la nivel european. Eurostat arată că rata fertilității în Uniunea Europeană era de 1,38 în 2023, iar majoritatea statelor membre se află sub pragul de înlocuire generațională. Totodată, în numeroase țări europene numărul deceselor îl depășește pe cel al nașterilor.
Pentru guvernul federal, dosarul demografic devine tot mai urgent. Germania are nevoie de angajați în industrie, sănătate, construcții și servicii, iar lipsa forței de muncă este deja invocată de companii drept unul dintre principalele obstacole în calea creșterii economice. În acest context, politicile de sprijin pentru familii, extinderea serviciilor de îngrijire a copiilor și atragerea de lucrători străini sunt considerate instrumente esențiale.
Noile cifre arată însă că efectele acestor măsuri nu se văd încă în statistici. Pentru moment, Germania intră mai adânc într-o etapă de contracție demografică, cu consecințe ce se vor resimți pe termen lung în economie și în structura societății.
