Guvernul Franței condus de premierul François Bayrou a fost demis luni seara, 8 septembrie 2025, în urma unui vot de neîncredere în parlament, soldat cu o largă majoritate în favoarea demiterii. Din cei 574 de deputați prezenți, 364 au votat împotriva guvernului, în timp ce doar 194 i-au acordat sprijin, marcând astfel prima dată în istoria celei de-a Cincea Republici când un guvern cade printr-un vot de încredere.
Votul de neîncredere a fost cerut de premierul Bayrou pentru a câștiga sprijin pentru planul său de reducere a deficitului bugetar, care depășește aproape de două ori limita de 3% impusă de Uniunea Europeană, și pentru a aborda problema datoriei publice, echivalente cu 114% din PIB. Cu toate acestea, opoziția parlamentară, cuprinzând partide de extremă dreaptă, stânga radicală și alte grupuri, nu a susținut măsurile de austeritate prevăzute de guvern, considerându-le prea dure și neacceptabile în contextul alegerilor prezidențiale din 2027.
Premierul François Bayrou urmează să își înainteze oficial demisia președintelui Emmanuel Macron marți, 9 septembrie 2025. Aceasta adâncește criza politică în Franța și îl pune pe Macron în fața unei alegeri dificile: fie va desemna rapid un nou prim-ministru, ceea ce pare complicat având în vedere lipsa unei majorități parlamentare stabile, fie va convoca alegeri parlamentare anticipate, așa cum a procedat și în 2024. Convocarea de alegeri anticipate are riscuri politice semnificative, inclusiv posibilitatea unei victorii sporite pentru extrema dreaptă condusă de Marine Le Pen.
Această demitere marchează cea de-a patra schimbare de premier la nivelul executivului francez în mai puțin de două ani, reflectând instabilitatea politică pronunțată și dificultățile cu care se confruntă președintele Macron în a găsi un guvern eficient care să gestioneze tensiunile economice și sociale majore din Franța.
Confruntarea actuală este dominată de necesitatea adoptării unui buget ce să reducă deficitul fiscal și povara datoriei, una dintre cele mai presante provocări pentru viitorul guvern, indiferent cine va fi desemnat prim-ministru sau ce curs va alege Macron pentru următoarea etapă politică.
Astfel, Franța traversează o perioadă de criză politică și fiscală, în care deciziile următoare ale președintelui Emmanuel Macron vor avea un impact decisiv asupra stabilității țării și a relației sale cu piețele financiare internaționale.
