O catastrofă de proporții lovește regiunea Himalaya, după ce o prăbușire de gheață și roci a declanșat o viitură devastatoare în zona de frontieră dintre Nepal și Tibet. Bilanțul a ajuns joi, 27 august 2026, la cel puțin 400 de morți, iar peste 1.300 de persoane sunt în continuare date dispărute. Printre cei căutați se află sute de cetățeni străini, inclusiv turiști și pelerini aflați în drum spre siturile religioase din Tibet.
O viitură uriașă a măturat văile Himalayei
Dezastrul s-a produs miercuri, 26 august 2026, în zona râului Lhende Khola, în apropierea frontierei dintre Nepal și China. O cantitate masivă de gheață și rocă s-a desprins de pe versanții de mare altitudine și a ajuns în albia râului, generând un val extrem de puternic de apă, noroi, bolovani și sedimente.
Viitura a pătruns în sistemul hidrografic Bhote Koshi și apoi în râul Trishuli, propagându-se rapid spre sudul Nepalului. Centrul Internațional pentru Dezvoltare Integrată a Munților (ICIMOD) a raportat că nivelul râului Trishuli a crescut cu până la nouă metri în numai 30 de minute în anumite puncte.
În Tibet, torentul de apă și materiale a lovit zona Gyirong, inclusiv un important punct de trecere a frontierei. În Nepal, localități, drumuri, poduri și infrastructuri energetice au fost grav afectate sau complet distruse.
Reuters relatează că un geolog chinez a estimat că fluxul de gheață, rocă și noroi s-a deplasat cu aproximativ 50 de metri pe secundă și a parcurs peste 20 de kilometri. Forța fenomenului a fost atât de mare încât infrastructura de pe traseu a fost pur și simplu măturată.
Nu a fost un cutremur, ci prăbușirea gheții și a rocilor
Primele informații despre catastrofă indicau producerea unui cutremur cu magnitudinea 4,4, despre care autoritățile credeau că ar fi putut declanșa alunecarea de teren. Analizele ulterioare au schimbat însă explicația.
Potrivit datelor citate de Reuters și altor surse internaționale, Serviciul Geologic al Statelor Unite (USGS) a stabilit că semnalul seismic detectat inițial nu provenea de la un cutremur propriu-zis. Energia seismică a fost generată de prăbușirea unei mase de gheață și roci, urmată de o uriașă curgere de aluviuni.
ICIMOD descrie prăbușirea unei mase de gheață și roci drept principalul factor suspectat în producerea viiturii, dar subliniază că cercetătorii continuă să analizeze datele seismice, imaginile satelitare și observațiile hidrologice. Instituția avertizează, de asemenea, că este prea devreme pentru a determina exact contribuția schimbărilor climatice la acest eveniment particular.
Această precizare este importantă. Încălzirea Himalayei favorizează instabilitatea ghețarilor, a permafrostului și a versanților, însă atribuirea directă a unei anumite prăbușiri glaciare schimbărilor climatice necesită analize științifice suplimentare.
Peste 1.300 de persoane sunt dispărute
Operațiunile de căutare au continuat joi în condiții extrem de dificile. În Nepal au fost mobilizați peste 5.000 de militari și polițiști, iar elicopterele au fost folosite pentru evacuarea supraviețuitorilor și transportul alimentelor, medicamentelor și altor materiale de urgență către comunitățile izolate.
Pe partea nepaleză, autoritățile au raportat 826 de persoane dispărute, în timp ce în comitatul Gyirong din Tibet alte 558 de persoane sunt date dispărute. China a raportat trei decese în regiune. Cifrele se modifică rapid pe măsură ce autoritățile verifică listele și restabilesc comunicațiile.
Printre dispăruți se află numeroși cetățeni străini. Reuters menționează persoane din peste două duzini de țări, inclusiv India, Statele Unite, Malaezia, Australia, Marea Britanie și Canada. Mulți dintre cei afectați călătoreau în cadrul unor pelerinaje sau excursii către zona Muntelui Kailash și a lacului Manasarovar, regiuni sacre pentru mai multe religii asiatice.
Nepalul se teme de o a doua viitură
Una dintre cele mai grave amenințări nu a dispărut după retragerea primului val de apă. Autoritățile nepaleze avertizează că în amonte s-a format un lac după blocarea temporară a cursului unui râu de către rocile și aluviunile deplasate de dezastru.
Imaginile satelitare și evaluările preliminare indică faptul că lacul continuă să crească. Dacă barajul natural cedează, o nouă cantitate masivă de apă ar putea porni în aval, punând în pericol comunitățile deja devastate și echipele de salvare. Autoritățile le-au cerut locuitorilor și salvatorilor să evite malurile râului și să se deplaseze în zone sigure.
ICIMOD avertizase încă de miercuri asupra posibilității unor efecte suplimentare în aval, în condițiile în care cantitățile de sedimente și resturi transportate de viitură pot modifica temporar cursurile de apă și pot crea blocaje naturale.
O operațiune de salvare îngreunată de distrugerea infrastructurii
Amploarea distrugerilor complică dramatic intervenția. Sate întregi au fost afectate, iar drumurile și podurile distruse au izolat comunități. Crucea Roșie a avertizat că dimensiunea reală a dezastrului este încă dificil de evaluat.
Organizația Națiunilor Unite și partenerii umanitari au început să sprijine operațiunile de intervenție, inclusiv prin furnizarea de materiale medicale, alimente și adăposturi și prin utilizarea imaginilor satelitare pentru evaluarea zonelor afectate.
Tragedia evidențiază vulnerabilitatea comunităților din Himalaya în fața fenomenelor glaciare extreme. Nu este însă corect ca orice astfel de eveniment să fie atribuit automat încălzirii globale. Ceea ce este deja clar este că modificarea rapidă a ghețarilor, a permafrostului și a versanților montani crește complexitatea riscurilor din regiune, iar autoritățile au nevoie de sisteme mai bune de monitorizare și avertizare timpurie.
Pentru Nepal și Tibet, însă, problema imediată rămâne una mult mai concretă: găsirea supraviețuitorilor, identificarea celor dispăruți și prevenirea unei posibile a doua viituri care ar putea transforma una dintre cele mai grave catastrofe naturale din Himalaya într-o tragedie și mai amplă.
