Fostul europarlamentar și lider marcant al comunității maghiare din Transilvania, László Tőkés, a provocat din nou reacții aprinse în spațiul public românesc, după ce a reluat, într-un discurs susținut la Universitatea de Vară „Tusványos”, ideea unei autonomii regionale pentru maghiarii din România. În cadrul intervenției sale, Tőkés a afirmat că „Transilvania trebuie să rămână sub stăpânire românească, dar sub autonomie maghiară”, subliniind nevoia adoptării unei legi speciale pentru minorități.
Declarația a fost făcută în prezența a zeci de lideri maghiari, oficiali ai guvernului de la Budapesta și membri ai comunității secuiești, dar în absența unor reprezentanți de marcă ai statului român. Evenimentul, aflat la cea de-a 34-a ediție, s-a desfășurat sub motto-ul „Pe noi poți conta!” și a inclus tradiționalul discurs al premierului Viktor Orbán, care a reiterat sprijinul Ungariei pentru comunitățile maghiare din afara granițelor.
László Tőkés a ținut să precizeze că apelul său nu vizează destabilizarea teritorială a României, ci doar o formulă legală de organizare administrativă care să reflecte specificul cultural și lingvistic al maghiarilor ardeleni. „Dorim un dialog civilizat și deschis între români și maghiari, în care să putem construi împreună un cadru de coexistență bazat pe respect reciproc și recunoaștere instituțională”, a declarat Tőkés.
Subiectul autonomiei maghiare a fost un element recurent în discursurile lui Tőkés de-a lungul ultimelor decenii. În ciuda poziționării sale controversate în politica românească, acesta continuă să se bucure de sprijinul liderilor de la Budapesta. Viktor Orbán a evocat recent, într-un interviu acordat presei ungare, dreptul „natural și european” al comunităților naționale de a-și administra propriile afaceri în regiunile în care formează majoritatea.
În paralel, tema a fost adusă în atenție și de evoluțiile juridice internaționale. În 2021, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis în favoarea lui Tőkés, constatând că autoritățile române i-au încălcat dreptul la libertatea de exprimare când au cerut îndepărtarea unor simboluri maghiare de pe fațada biroului său parlamentar din Oradea. Cazul a fost interpretat de susținătorii săi ca o validare europeană a dreptului la afirmare identitară.
Pe fondul acestor declarații, reacțiile oficiale din partea autorităților române au fost prudente sau absente, cel putin pentru moment. De altfel, în ultimii ani, participarea reprezentanților politici români la Tusványos s-a redus considerabil, în ciuda apelurilor la dialog transetnic lansate de organizatori.
László Tőkés rămâne o figură simbolică în viața publică românească, fiind unul dintre inițiatorii mișcării de protest care a declanșat Revoluția din 1989. În decembrie 2024, la Timișoara, a fost comemorat rolul său esențial în căderea regimului comunist, la împlinirea a 35 de ani de la evenimentele din decembrie.
Totuși, rolul său actual se definește prin promovarea unei agende autonomiste care, deși îmbracă un limbaj diplomatic, rămâne profund sensibilă în contextul geopolitic regional. În lipsa unei reacții ferme sau a unui dialog instituțional concret, poziția lui Tőkés continuă să alimenteze suspiciuni, neliniști și polarizare în societatea românească.
