Guvernul a publicat o amplă analiză privind starea administrației publice din România, document care evidențiază probleme structurale majore ale aparatului de stat, de la creșterea continuă a numărului de angajați și lipsa unor date unitare despre personalul bugetar, până la îmbătrânirea accelerată a forței de muncă și presiunea tot mai mare a cheltuielilor salariale asupra bugetului public. Radiografia sistemului administrativ vine într-un context marcat de presiuni pentru reducerea deficitului bugetar și reformarea aparatului public, iar concluziile prezentate de Executiv descriu o administrație fragmentată, ineficientă și dificil de gestionat.
Statul nu știe exact câți angajați are
Una dintre cele mai importante concluzii ale raportului este legată de lipsa unei evidențe clare privind numărul real al angajaților din sectorul public. Documentul Guvernului arată că există discrepanțe majore între bazele de date și raportările diferitelor instituții, ceea ce face dificilă evaluarea reală a dimensiunii aparatului administrativ.
Analiza evidențiază faptul că instituțiile folosesc sisteme informatice diferite, iar raportările privind posturile ocupate și cele vacante nu sunt standardizate. În aceste condiții, autoritățile centrale nu au o imagine unitară asupra structurii administrative și nici asupra necesarului real de personal.
Problema este cu atât mai importantă cu cât numărul bugetarilor a continuat să crească în ultimii ani. Datele Ministerului Finanțelor arătau încă din 2024 că România depășise pragul de 1,3 milioane de angajați în sectorul public, cel mai ridicat nivel din ultimii 15 ani.
Instituții supradimensionate și lipsă de personal în zone-cheie
Raportul Guvernului subliniază și existența unor dezechilibre majore între instituțiile publice. În timp ce anumite structuri reclamă lipsa personalului și dificultăți în desfășurarea activității, alte instituții sunt considerate supradimensionate și au costuri administrative ridicate.
Executivul arată că nu există criterii uniforme pentru evaluarea necesarului de personal și nici standarde clare privind eficiența administrativă. În timp, acest lucru a dus la dezvoltarea unor structuri birocratice greu de justificat și la distribuirea inegală a resurselor umane.
Guvernul atrage atenția că o eventuală reformă a aparatului public trebuie făcută diferențiat, deoarece o mare parte dintre bugetari activează în domenii esențiale precum sănătatea, educația, ordinea publică sau apărarea. Potrivit datelor analizate de Economedia, aproximativ două treimi dintre angajații statului lucrează în aceste sectoare.
Cheltuielile salariale pun presiune pe buget
Un alt punct central al analizei este reprezentat de creșterea accelerată a cheltuielilor de personal din sectorul public. Raportul arată că majorările salariale și extinderea numărului de posturi au dus la o presiune tot mai mare asupra bugetului de stat.
În contextul în care România se confruntă cu unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană, Guvernul avertizează că actualul ritm de creștere al cheltuielilor salariale devine dificil de susținut pe termen lung.
Documentul nu propune deocamdată măsuri concrete de reducere a personalului, însă pune accent pe nevoia unei mai bune planificări a resurselor umane și pe introducerea unor criterii clare de performanță în administrație.
Îmbătrânirea administrației și dificultatea atragerii tinerilor
Analiza Executivului evidențiază și o problemă demografică importantă. O mare parte dintre angajații din administrația publică se apropie de vârsta pensionării, iar în multe instituții nu există strategii clare pentru înlocuirea personalului și transferul competențelor.
Guvernul avertizează că, în următorii ani, administrația riscă să piardă un număr semnificativ de specialiști cu experiență. În paralel, recrutarea tinerilor rămâne dificilă din cauza procedurilor birocratice, a proceselor lente de angajare și a competitivității reduse comparativ cu sectorul privat.
Raportul subliniază că deficitul de personal calificat afectează deja anumite domenii și că problema ar putea deveni mai gravă în lipsa unor politici de recrutare și retenție mai eficiente.
Digitalizarea, considerată esențială pentru reforma statului
Documentul Guvernului acordă un spațiu important și problemei digitalizării administrației publice. Analiza arată că multe instituții folosesc sisteme informatice învechite sau incompatibile între ele, ceea ce îngreunează schimbul de date și reduce eficiența activității administrative.
Lipsa interoperabilității între instituții generează întârzieri, costuri suplimentare și dificultăți în monitorizarea aparatului de stat. Guvernul consideră că modernizarea infrastructurii digitale și standardizarea sistemelor informatice reprezintă condiții esențiale pentru reforma administrației publice.
Executivul susține că radiografia publicată reprezintă baza unor viitoare măsuri de reformă administrativă, însă documentul nu include încă un calendar clar sau măsuri detaliate privind restructurarea instituțiilor. În schimb, analiza insistă asupra necesității unei evidențe unitare a personalului, a digitalizării și a unei gestionări mai eficiente a resurselor publice.
