Presa din România traversează una dintre cele mai tensionate și contradictorii perioade din ultimii ani. Dacă unele redacții și echipe de investigație au reușit să influențeze agenda publică și să mobilizeze cetățenii în jurul unor teme majore, alte instituții media și numeroase conturi din social media au alimentat dezinformarea, teoriile conspirației și discursul instigator la ură. Aceasta este una dintre concluziile principale ale ediției 2026 a Reuters Institute Digital News Report pentru România.
Raportul descrie un ecosistem media puternic polarizat, influențat simultan de alegeri, tensiuni politice și transformări în consumul de informație. Alegerile prezidențiale din mai 2025 și perspectiva unei victorii a unui candidat de extremă dreaptă au generat un nivel ridicat de anxietate socială și au determinat o parte a publicului să urmărească mai atent știrile.
În paralel, jurnalismul de investigație a avut un impact vizibil asupra dezbaterii publice. Publicații precum PressOne, Snoop, Recorder au publicat investigații privind mișcările de extremă dreaptă, activitatea mercenarilor români în Africa, violența împotriva femeilor, lucrări publice ilegale și presupuse influențe exercitate asupra sistemului de justiție.
Unul dintre cele mai puternice exemple menționate în raport este documentarul „Justiție capturată”, realizat de Recorder. Materialul video, cu o durată de aproximativ două ore, a depășit două milioane de vizualizări pe YouTube într-o singură zi și a fost ulterior difuzat de televiziunea publică TVR și de postul B1 TV. Reacțiile generate de documentar au depășit spațiul media și au ajuns în zona socială și politică, contribuind la proteste publice și la dezbateri privind reforma instituțională.
Raportul arată însă că reacțiile nu au fost uniforme. Unele televiziuni de știri au prezentat documentarul ca pe un atac coordonat împotriva sistemului de justiție. Din cauza unor derapaje editoriale, Consiliul Național al Audiovizualului a aplicat sancțiuni repetate, iar în 2025 autoritatea a emis zeci de sancțiuni pentru anumite posturi și sute de măsuri privind conținut audiovizual online, de la teorii conspiraționiste până la discurs instigator la ură.
O schimbare importantă evidențiată de Reuters privește și modul în care românii consumă informație. Aproximativ 32% dintre respondenți declară că urmăresc creatori de conținut specializați în știri. Tendința este și mai accentuată în rândul tinerilor. Date suplimentare publicate în jurul raportului arată că aproape jumătate dintre persoanele sub 24 de ani folosesc în principal rețele sociale pentru informare, în timp ce televiziunea continuă să domine în rândul persoanelor de peste 45 de ani.
Această schimbare nu înseamnă neapărat diminuarea influenței televiziunii. Dimpotrivă, raportul arată că brandurile media consacrate continuă să aibă o poziție puternică. PRO TV își menține poziția dominantă, cu o acoperire combinată online și offline de 60% dintre participanții la studiu. Antena 1 și Digi24 se află de asemenea printre cele mai importante branduri media din România.
Potrivit datelor asociate studiului, PRO TV rămâne lider și din perspectiva încrederii publicului, rezultat explicat inclusiv prin combinarea jurnalismului de investigație, a știrilor de actualitate și a conținutului generalist.
Raportul evidențiază și problema finanțării presei. Investițiile în publicitate au atins un nivel record de 847 milioane euro în 2025, fără a include publicitatea politică și campaniile exclusiv online. În paralel, partidele politice au cheltuit aproximativ 22,7 milioane euro din fonduri publice destinate comunicării și propagandei media.
Reuters atrage atenția că o parte semnificativă a acestor fonduri a ajuns la organizații media prin contracte care conțineau clauze de confidențialitate, reducând transparența relației dintre politică și presă.
Există însă și un semnal pozitiv: raportul estimează că aproximativ 4,5 milioane de euro au fost donați de persoane fizice și companii pentru susținerea jurnalismului independent. Modelul bazat pe donații începe astfel să devină o sursă alternativă de finanțare într-o piață media aflată sub presiune economică și politică.
Concluzia studiului este că presa din România nu se confruntă doar cu o schimbare tehnologică, ci cu o transformare structurală. Într-un mediu în care jurnalismul de investigație poate mobiliza milioane de oameni, iar creatorii digitali influențează tot mai mult consumul de informație, competiția nu mai este doar pentru audiență, ci și pentru credibilitate.
