După doi ani de la moartea opozantului rus Alexei Navalnîi într-o închisoare arctică, guvernele Marii Britanii, Franței, Germaniei, Suediei și Olandei au prezentat sâmbătă concluziile unei anchete comune care arată că acesta a fost ucis prin otrăvire cu o toxină extrem de puternică extrasă din broaște otrăvitoare, responsabilitatea fiind atribuită statului rus. Concluziile au fost anunțate în contextul Conferinței de Securitate de la München, unde problema riscurilor crescute ale activităților represive ale Kremlinului rămâne în centrul discuțiilor internaționale.
Anchetatorii europeni au analizat probe prelevate din corpul lui Navalnîi, înmormântat după moartea sa din februarie 2024, când autoritățile ruse au susținut inițial că a decedat din cauze naturale. Testele de laborator efectuate în colaborare au detectat epibatidină — o neurotoxină prezentă în pielea anumitor broaște otrăvitoare din America de Sud și care nu se găsește în mod natural pe teritoriul Rusiei. Această substanță este recunoscută pentru toxicitatea sa extremă și pentru capacitatea de a provoca paralizie și deces prin insuficiență respiratorie, la doze foarte mici.
În declarația oficială comună, cele cinci guverne susțin că „analizele au confirmat în mod concludent prezența epibatidine”, iar circumstanțele în care Navalnîi se afla deținut într-o colonie penală în Siberia, combinate cu natura substanței, fac otrăvirea cea mai plauzibilă cauză a decesului său. „Numai statul rus a avut mijloacele, motivul și oportunitatea de a administra această toxină letală împotriva lui Navalnîi”, se arată în comunicat.
Anunțul survine la aproape exact doi ani de la moartea liderului opoziției, închis pentru un termen de 19 ani în urma unor condamnări pe care el și susținătorii săi le-au calificat drept motivate politic. În perioada detenției, Navalnîi fusese victima unei tentative de otrăvire în 2020 cu un agent neurotoxic de tip Noviciok, incident care a atras critici internaționale și care a alimentat suspiciunile privind metodele represive ale regimului de la Moscova.
La Conferința de Securitate de la München, secretarul de externe britanic Yvette Cooper a condamnat dur actul, descriindu-l drept „barbar” și acuzând Kremlinul că a încercat să „înăbușe vocea disidenței” prin mijloace criminale. Cooper a reiterat angajamentul țărilor participante de a aduce cazul în fața Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice (OPCW), acuzând Rusia de încălcarea flagrantă a Convenției privind Armele Chimice.
Yulia Navalnaia, văduva opozantului, a reacționat la anunț calificând rezultatele drept o „dovadă științifică” a faptului că soțul ei a fost ucis. Printr-o postare pe rețelele sociale, ea a declarat că toxina „provoacă paralizie, oprire respiratorie și o moarte dureroasă” și a spus că „acum există dovada: Putin l-a ucis pe Alexei cu o armă chimică”. Navalnaia a cerut ca președintele rus Vladimir Putin să răspundă pentru ceea ce s-a întâmplat, accentuând că astfel de crime nu trebuie să rămână nepedepsite.
Analiștii internaționali observă că acuzațiile vin într-un moment geopolitic în care relațiile dintre Rusia și Occident sunt deja extrem de tensionate, în special pe fondul războiului din Ucraina și al sancțiunilor impuse Moscovei. Folosirea unui agent atât de neobișnuit în otrăvirea unui critic al Kremlinului atrage atenția asupra unor metode tot mai sofisticate sau neortodoxe de reprimare a disidenței. Reacțiile oficiale de la Moscova nu s-au lăsat imediat auzite, dar în trecut autoritățile ruse au negat constant implicarea în astfel de incidente, respingând acuzațiile ca fabriciţii politice.
Cazul Navalnîi rămâne un simbol al luptei pentru schimbare în Rusia și al controverselor privind drepturile omului și statul de drept în această țară. După anunțul țărilor europene, comunitatea internațională se pregătește de o intensificare a dezbaterilor privind responsabilitatea statelor în utilizarea de substanțe toxice ca instrumente de eliminare a oponenților politici și despre mecanismele de aplicare a convențiilor internaționale care interzic astfel de practici.
