Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureșan după consultările de la Cotroceni
Președintele Nicușor Dan l-a desemnat joi, 17 septembrie 2026, pe europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, după o nouă rundă de consultări cu partidele și formațiunile parlamentare. Mureșan a acceptat în aceeași zi propunerea șefului statului, anunțând public că este pregătit să încerce formarea unui nou Guvern.
Decizia vine după mai bine de patru luni de criză politică, perioadă în care România a rămas cu Guvernul condus de Ilie Bolojan în regim interimar. Nicușor Dan a explicat că, în urma consultărilor, nu s-a conturat o majoritate parlamentară clară, însă Siegfried Mureșan a fost persoana care a acumulat cel mai mare număr de susțineri dintre variantele discutate la Cotroceni.
Nominalizarea reprezintă a treia încercare a președintelui de a debloca formarea unui Guvern cu puteri depline. Înaintea lui Mureșan, Eugen Tomac și Adrian Veștea au fost desemnați pentru funcția de premier, însă niciuna dintre cele două variante nu a dus la instalarea unui nou Executiv.
Siegfried Mureșan: acceptarea mandatului și profilul candidatului
La câteva minute după anunțul de la Cotroceni, Siegfried Mureșan a transmis că acceptă propunerea președintelui. Mesajul a fost scurt, fără prezentarea, în această primă fază, a unei liste de miniștri sau a unui program de guvernare.
Mureșan este europarlamentar PNL și membru al grupului Partidului Popular European din Parlamentul European. Potrivit informațiilor publice consultate, s-a născut în Hunedoara și a absolvit Academia de Studii Economice din București în 2004. Ulterior, a urmat un masterat în economie și știința managementului la Universitatea Humboldt din Berlin.
Parcursul său profesional s-a desfășurat în mare parte în zona instituțiilor europene. În 2006 a beneficiat de o bursă a Parlamentului german și a participat la programul internațional de stagii al Bundestagului, iar ulterior a lucrat ca reprezentant în domeniul afacerilor europene. Din 2009 și-a continuat activitatea la Bruxelles, iar în 2011 s-a alăturat structurii Partidului Popular European ca specialist în economie și politică socială.
Din 2014 este membru al Parlamentului European. În actuala legislatură europeană este membru al grupului PPE și al Comisiei pentru bugete, iar activitatea sa include și relațiile dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova. Documentele Parlamentului European îl indică, de asemenea, drept raportor în dosare referitoare la bugetul european.
PSD și AUR resping în acest moment nominalizarea
Reacțiile politice de după desemnare arată că principala problemă a lui Siegfried Mureșan va fi obținerea unei majorități parlamentare suficiente pentru învestirea Guvernului.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că a primit cu „surprindere și dezamăgire” propunerea lui Nicușor Dan. Liderul social-democrat a criticat nominalizarea și a susținut că Mureșan ar fi întreprins la Bruxelles demersuri împotriva intereselor României în legătură cu fondurile europene. Acestea sunt acuzațiile lui Grindeanu și nu reprezintă, în lipsa unor dovezi independente prezentate în materialele consultate, un fapt stabilit. PSD urmează să analizeze luni dacă va susține sau nu viitorul cabinet.
AUR a anunțat deja o poziție negativă. Dan Dungaciu a declarat că partidul nu va vota un Guvern condus de Mureșan și a reafirmat preferința formațiunii pentru alegeri anticipate. Totodată, AUR susține că nu se va implica în formarea unui Guvern bazat pe această nominalizare.
Înaintea desemnării, PNL și USR anunțaseră că îl susțin pe Siegfried Mureșan, iar UDMR îl susținuse în cadrul formulei discutate la Cotroceni. Problema este că susținerea acestor formațiuni nu echivalează automat cu existența unei majorități parlamentare suficiente pentru învestire.
Ce urmează: negocieri și votul de învestitură
Desemnarea lui Siegfried Mureșan nu înseamnă că acesta a devenit deja prim-ministru. Potrivit Constituției, candidatul desemnat trebuie să ceară în termen de 10 zile votul de încredere al Parlamentului asupra programului de guvernare și a întregii liste a Executivului. Parlamentul acordă încrederea cu votul majorității deputaților și senatorilor.
În actuala configurație parlamentară, pragul necesar pentru învestirea unui Guvern este de 233 de voturi, raportat la totalul de 465 de parlamentari. Acesta este același prag care nu a fost atins în cazul Guvernului propus de Adrian Veștea în iunie, când au fost înregistrate 189 de voturi favorabile și 23 împotrivă.
Prin urmare, următoarea etapă va fi reprezentată de negocierile dintre Siegfried Mureșan și formațiunile parlamentare pentru stabilirea unei formule de guvernare, a programului și a echipei ministeriale. Nominalizarea de la Cotroceni a rezolvat doar una dintre etapele procedurale ale crizei politice; problema esențială rămâne construirea unei majorități capabile să susțină cabinetul în Parlament.
În acest context, pozițiile PSD și AUR sunt importante pentru calculul parlamentar, în timp ce PNL, USR și UDMR trebuie să transforme susținerea exprimată pentru Mureșan într-o formulă concretă de guvernare și într-un număr suficient de voturi.
România intră astfel într-o nouă etapă a crizei politice: după desemnarea lui Siegfried Mureșan, negocierile pentru formarea Guvernului și votul Parlamentului vor arăta dacă actuala nominalizare poate produce, în sfârșit, un Executiv cu puteri depline.
