Județul Iași marchează o premieră în administrația publică din România, devenind primul județ în care toate cele 98 de unități administrativ-teritoriale (UAT) au adoptat măsuri pentru eliminarea sălilor de jocuri de noroc de tip slot-machine. Decizia este rezultatul direct al atribuțiilor oferite consiliilor locale prin Ordonanța de Urgență nr. 7/2026, sprijinită de o mobilizare civică extinsă.
Pașcaniul completează harta celor 98 de localități
Măsura eliminării jocurilor de noroc s-a definitivat odată cu votul dat de Consiliul Local al municipiului Pașcani, ultima administrație locală ieșeană care nu luase o decizie în acest sens. În prezent, toate cele 98 de UAT-uri din județ au hotărât fie interzicerea imediată a aparatelor de tip slot-machine, fie eliminarea lor treptată, pe măsură ce autorizațiile de funcționare expiră.
Pionierul acestei mișcări a fost comuna Miroslava, însă un ecou puternic l-a avut hotărârea aprobată în unanimitate pe 27 aprilie de Consiliul Local al municipiului Iași. Proiectul „Fără păcănele” prevede retragerea treptată a aparatelor. Conform datelor furnizate de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), ultimele licențe din municipiul reședință de județ vor expira în februarie 2027. În municipiul Iași mai funcționau 773 de aparate slot-machine, dintr-un total național ce depășește 105.800 de mijloace de joc autorizate.
Mobilizare civică și dezbateri aprinse cu industria
Această victorie a fost susținută de o campanie civică strânsă, sprijinită de organizații neguvernamentale și instituții religioase. Un pilon central al demersului l-a constituit petiția inițiată de un grup civic local alături de Comunitatea Declic, care a adunat peste 7.400 de semnături din județ.
Adoptarea hotărârilor nu a fost lipsită de confruntări. În localități precum comuna Ciurea și municipiul Pașcani, ședințele au înregistrat dezbateri aprinse. Operatorii de jocuri au invocat că activitatea lor este legală, generează locuri de muncă și venituri bugetare, avertizând asupra riscului mutării fenomenului spre piața neagră sau în mediul online. De cealaltă parte, comunitatea și aleșii au prioritizat protecția minorilor și reducerea dependenței de jocuri. Deși la Pașcani s-a luat inițial în calcul doar mutarea sălilor la periferie, presiunea cetățenilor a impus interzicerea lor completă.
OUG nr. 7/2026 oferă putere totală primăriilor
Schimbarea de paradigmă a fost posibilă prin intrarea în vigoare a Ordonanței de Urgență nr. 7/2026. Noul cadru normativ a descentralizat procesul de decizie, acordând consiliilor locale atribuții directe pentru a hotărî dacă autorizează, restricționează sau interzic activitatea sălilor de jocuri de noroc pe teritoriul lor. Administrațiile pot alege între interzicerea completă, eliminarea etapizată sau mutarea spațiilor în perimetre industriale, alături de impunerea unor taxe locale ridicate și norme severe privind afișajul.
O tendință ce se extinde la nivel național
Modelul din județul Iași se înscrie într-o tendință accentuată la nivel național:
-
Sfântu Gheorghe și Miercurea-Ciuc: Au votat relocarea cazinourilor și sălilor de jocuri exclusiv în zone industriale. Regulamentele prevăd taxe ridicate (2.000 lei/mp la Sfântu Gheorghe, respectiv o taxă minimă de 50.000 lei pe spațiu la Miercurea-Ciuc), interzicerea funcționării non-stop, geamuri opace și măsuri stricte de pază.
-
Alte municipii din țară: Orașe precum Slatina, Brăila, Râșnov, Ploiești, Bacău, Târgoviște și Sectorul 6 al Capitalei au adoptat sau au anunțat măsuri de eliminare a jocurilor de noroc din cartierele rezidențiale și din apropierea școlilor.
Perspective
Măsura adoptată în Iași deschide un nou capitol în gestionarea jocurilor de noroc în România, având implicații profunde pe mai multe planuri:
1. Migrarea spre mediul digital
Dispariția aparatelor fizice va determina operatorii să își mute agresiv capitalul și strategiile de marketing către platformele online de pariuri și cazinouri virtuale. Bătălia de reglementare se va muta din spațiul stradal în cel cibernetic, fiind necesare mecanisme mai stricte de verificare a vârstei și de control al publicității digitale.
2. Reconfigurarea economiei și a spațiului urban
Banii care alimentau zilnic slot-machine-urile vor rămâne în bugetele familiilor, reorientându-se către consumul de bază, servicii și comerț local. De asemenea, eliberarea spațiilor comerciale centrale creează oportunități pentru afaceri comunitare de proximitate (cafenele, farmacii, servicii), crescând siguranța și calitatea vieții în cartiere.
3. Precedent de autonomie și efect de domino
Modelul de cooperare dintre comunități, ONG-uri și administrațiile locale creează un șablon de activism civic exportabil. Succesul din Iași pune o presiune politică uriașă pe aleșii locali din restul județelor, cetățenii întrebând deja de ce nu se aplică aceleași măsuri și în alte regiuni.
4. Bătălia juridică în instanță
Următorul test crucial se va da în instanțele de judecată. Operatorii din industrie vor ataca probabil Hotărârile de Consiliu Local în contencios administrativ, invocând restrângerea libertății comerciale. Menținerea acestor măsuri va depinde de rigoarea juridică cu care primăriile au formulat actele normative locale.
…
Descentralizarea reglementărilor privind jocurile de noroc a schimbat raportul de forțe dintre comunități și operatori. În timp ce reprezentanții din industrie avertizează asupra închiderii locațiilor și a riscului migrării spre mediul online, inițiatorii civici din Iași au anunțat că vor monitoriza aplicarea hotărârilor și vor apăra deciziile în instanță în cazul în care vor fi contestate.
