România înregistrează cel mai mare cost mediu al datoriei publice guvernamentale din întreaga Uniune Europeană, poziționându-se pe primul loc într-un clasament al vulnerabilității financiare, conform datelor oficiale publicate de biroul european de statistică, Eurostat. În timp ce majoritatea statelor membre au reușit să își mențină costurile de finanțare relativ stabile sau au înregistrat creșteri ușoare între 2024 și 2025, Bucureștiul plătește cele mai mari dobânzi din blocul comunitar pentru a-și acoperi deficitele.
Topul dobânzilor în Uniunea Europeană
Potrivit raportului Eurostat, costul mediu al datoriei publice guvernamentale din România a atins nivelul de 5,2%. Această valoare plasează țara noastră considerabil deasupra celorlalte state din regiune care împart un profil economic similar.
România este urmată în clasament de:
-
Polonia (4,5%)
-
Cehia (3,1%)
-
Italia (3%)
La polul opus, statele cu cele mai solide economii sau cu o încredere ridicată din partea investitorilor beneficiază de costuri de finanțare de până la trei ori mai mici. Cel mai scăzut cost a fost raportat de Irlanda (1,4%), urmată îndeaproape de Luxemburg (1,5%), Țările de Jos (1,7%) și Germania (1,8%). Franța, Finlanda și Suedia au înregistrat toate un cost mediu de 1,9%.
Pe lângă valoarea nominală ridicată, România se află și în plutonul statelor cu cea mai accelerată dinamică negativă. Comparativ cu anul 2024, cele mai mari creșteri ale costurilor au fost observate în Lituania, Danemarca și România — toate consemnând un avans de 0,3 puncte procentuale. Polonia a înregistrat o creștere de 0,2 puncte procentuale.
Harta îndatorării globale: Unde se situează România
Deși România plătește cele mai scumpe dobânzi, volumul total al datoriei raportat la Produsul Intern Brut (PIB) se menține încă sub plafoanele critice ale altor state membre, dar se apropie rapid de pragul de alertă. La sfârșitul anului 2025, 12 din cele 27 de țări ale UE au declarat un raport datorie/PIB mai mare de 60%, în timp ce cinci state au depășit pragul psihologic de 100%.
Grecia conduce topul datoriei ca pondere în PIB cu 146,1%, urmată de Italia (137,1%), Franța (115,6%), Belgia (107,9%) și Spania (100,7%). Cele mai disciplinate state din acest punct de vedere rămân Estonia (24,1%), Luxemburg (26,5%), Danemarca (27,9%), Bulgaria (29,9%) și Irlanda (32,9%).
Ce înseamnă aceste evoluții și la ce să ne așteptăm în viitor
Un cost de 5,2% pentru datoria publică înseamnă că o parte tot mai mare din taxele și impozitele colectate de la cetățenii români nu se mai întoarce în economie sub formă de spitale, autostrăzi sau școli, ci este direcționată exclusiv către plata dobânzilor aferente împrumuturilor din trecut.
Această dinamică este strâns legată de fenomenul „deficitelor gemene” (bugetar și de cont curent) cu care se confruntă România. Deoarece statul cheltuiește structural mai mult decât încasează, agențiile de rating și investitorii internaționali percep un risc de țară mai ridicat, solicitând prime de risc mai mari pentru a împrumuta bani guvernului de la București.
Pentru perioada următoare, presiunea asupra finanțelor publice va rămâne intensă. Cu o datorie publică totală care a trecut de 50% din PIB și tinde spre plafonul de 60%, România va fi obligată să aplice corecții macroeconomice substanțiale. Dacă deficitele nu vor fi reduse printr-o disciplină fiscală mai strictă și o colectare mai bună a veniturilor, costul finanțării riscă să crească și mai mult, reducând spațiul de manevră al politicilor economice și expunând țara la turbulențe pe piețele financiare internaționale.
