România a ajuns la aproape 1.488 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres după deschiderea circulației pe noi tronsoane ale Autostrăzii A0 Nord. Cei aproximativ 13 kilometri inaugurați pe 4 noiembrie asigură o legătură rutieră importantă între autostrăzile A3 și A2 și duc mai departe proiectul inelului de mare viteză din jurul Capitalei.
Finalul anului 2026 ar putea aduce însă un număr mult mai mare de kilometri inaugurați. Asociația Pro Infrastructură estimează că, într-un scenariu optimist, România ar mai putea deschide aproximativ 172 de kilometri de autostradă și drum expres. Lista include tronsoane de pe A0, A1, A3 și A7, dar și Drumul Expres Brăila–Galați.
Aproape 1.500 de kilometri de drumuri de mare viteză în România
La începutul anului 2026, România avea în exploatare aproximativ 1.416 kilometri de autostrăzi și drumuri expres. În primele luni ale anului au fost deschiși 12,24 kilometri pe Autostrada Transilvania A3, între Zimbor și Poarta Sălajului, precum și aproximativ 47,1 kilometri pe Autostrada Moldovei A7, între Adjud și Bacău.
La acest bilanț s-au adăugat cei aproximativ 13 kilometri de pe A0 Nord, deschiși circulației pe 4 noiembrie. Este vorba despre 8,6 kilometri ai Lotului 3, construit de compania chineză CCECC, și 4,4 kilometri din Lotul 4, realizat de UMB și finalizat încă din luna iunie.
Deschiderea celor două porțiuni permite circulația pe o secțiune mai lungă a semi-inelului nordic și creează o conexiune directă între A3 București–Ploiești și A2 București–Constanța. Șoferii care tranzitează zona nu mai sunt nevoiți să folosească șoseaua de centură existentă pentru această legătură.
În prezent, din cei aproximativ 100 de kilometri ai Autostrăzii A0 sunt deschiși aproape 83 de kilometri. Pentru închiderea completă a inelului mai trebuie finalizat Lotul 1 al sectorului nordic, între zona Corbeanca și legătura cu A1.
A0 Nord: ultimul lot ar putea fi deschis parțial în 2026
Lotul 1 al A0 Nord are aproximativ 17,5 kilometri și este construit de asocierea româno-italiană Retter–Pizzarotti. Este ultima porțiune aflată în execuție de pe autostrada de centură a Capitalei.
Asociația Pro Infrastructură consideră că există șanse ca întregul lot să fie deschis până la finalul anului. Estimarea este însă mai optimistă decât cea prezentată de conducerea CNAIR.
Directorul companiei, Cristian Pistol, a transmis că până la sfârșitul lui 2026 ar putea fi deschise aproximativ 10 kilometri, cu descărcări în DN1A și DN7. Conexiunea completă cu Autostrada A1 ar urma să fie realizată în 2027, conform calendarului indicat de CNAIR.
Diferența dintre cele două estimări este importantă: chiar dacă o parte din lot va putea fi folosită în acest an, închiderea completă a inelului A0 ar putea să mai aștepte.
A1 Sibiu–Pitești: deschiderea Lotului 4, aproape de final
Unul dintre proiectele cu cele mai mari șanse de inaugurare în perioada următoare este Lotul 4 al Autostrăzii Sibiu–Pitești, între Curtea de Argeș și Tigveni.
Tronsonul are 9,86 kilometri, iar stadiul fizic al lucrărilor a ajuns la peste 99% la finalul lunii octombrie. Pe traseu se află tunelul Momaia, cu o lungime de aproximativ 1,35 kilometri, o lucrare importantă pentru infrastructura rutieră din România.
Deschiderea nu depinde doar de finalizarea asfaltului și a lucrărilor vizibile. Tunelul trebuie să treacă prin verificări complexe ale instalațiilor de siguranță, inclusiv ale sistemelor de ventilație, detecție și monitorizare. Pe 4 noiembrie au avut loc teste la care au participat și reprezentanți ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență.
Autoritățile au indicat luna noiembrie pentru deschiderea circulației, însă aceasta depinde de încheierea verificărilor și de confirmarea funcționării sistemelor de siguranță.
Autostrada Transilvania A3: două tronsoane importante, aproape de finalizare
Autostrada Transilvania ar putea aduce în trafic două noi secțiuni importante până la sfârșitul anului: Nădășelu–Zimbor și Suplacu de Barcău–Chiribiș.
Primul tronson are aproximativ 30,6 kilometri și este realizat de UMB. La verificarea din 22 octombrie, stadiul fizic raportat de CNAIR era de 99,3%. Pe șantier se lucra la finisaje, montarea parapetelor, indicatoarelor și amenajarea parcărilor.
Secțiunea Suplacu de Barcău–Chiribiș are aproximativ 26,35 kilometri și este construită de compania Construcții Erbașu. La aceeași dată, stadiul fizic era de 95,39%. Terasamentele erau finalizate, iar lucrările se concentrau pe montarea parapetelor și pregătirea stratului de uzură și a marcajelor.
Deschiderea celor două tronsoane ar îmbunătăți considerabil continuitatea Autostrăzii Transilvania. CNAIR urmărește realizarea unei legături de aproximativ 155 de kilometri între Poarta Sălajului și Târgu Mureș, la care s-ar adăuga secțiunea Suplacu de Barcău–Chiribiș, în direcția graniței cu Ungaria.
Calendarul rămâne dependent de condițiile meteorologice și de finalizarea verificărilor tehnice.
A3 Chiribiș–Biharia, o posibilă surpriză de final de an
Un alt tronson inclus în scenariul optimist al Asociației Pro Infrastructură este Chiribiș–Biharia, cu o lungime de aproximativ 28,5 kilometri.
Organizația consideră că deschiderea ar putea deveni posibilă până la sfârșitul anului, dar o tratează drept o variantă dificilă, dependentă de ritmul lucrărilor și de mobilizarea din șantier.
Dacă acest obiectiv va fi atins, România ar face un nou pas spre conectarea Autostrăzii Transilvania cu infrastructura rutieră din Ungaria.
A7 Bacău–Roman: încă aproximativ 49 de kilometri în scenariul optimist
Autostrada Moldovei A7 este un alt proiect de la care sunt așteptate inaugurări importante. Asociația Pro Infrastructură include în estimările sale două tronsoane dintre Bacău și zona Roman: Bacău–Trifești, de aproximativ 30 de kilometri, și Trifești–Săbăoani, de aproximativ 19 kilometri.
Deschiderea ambelor secțiuni ar adăuga aproape 49 de kilometri la rețeaua de autostrăzi și ar extinde infrastructura de mare viteză spre nordul Moldovei.
Totuși, includerea lor în lista posibilă pentru 2026 nu reprezintă o garanție a inaugurării. Termenele depind de progresul efectiv al lucrărilor, de finalizarea elementelor tehnice și de recepția tronsoanelor.
În scenariul cel mai favorabil, circulația ar putea fi extinsă chiar până la Săbăoani.
Drumul Expres Brăila–Galați, încă un proiect cu șanse în 2026
Pe lista inaugurărilor posibile se află și Drumul Expres Brăila–Galați, cu aproximativ 11 kilometri. Proiectul ar îmbunătăți legătura rutieră dintre cele două municipii și ar completa infrastructura de mare viteză din zona Dunării.
Deși nu este autostradă, drumul expres intră în bilanțul național al șoselelor de mare viteză și poate contribui la creșterea conectivității regionale.
România ar putea depăși 1.660 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres
Lista centralizată de HotNews pe baza estimărilor Asociației Pro Infrastructură include aproximativ 172 de kilometri care ar mai putea fi inaugurați în 2026:
- A0 Nord, Lotul 1 – aproximativ 17,5 km;
- A1 Curtea de Argeș–Tigveni – aproximativ 10 km;
- A3 Nădășelu–Zimbor – aproximativ 30 km;
- A3 Suplacu de Barcău–Chiribiș – aproximativ 26,3 km;
- A3 Chiribiș–Biharia – aproximativ 28,5 km;
- A7 Bacău–Trifești – aproximativ 30 km;
- A7 Trifești–Săbăoani – aproximativ 19 km;
- Drumul Expres Brăila–Galați – aproximativ 11 km.
Dacă toate aceste estimări se vor confirma, România ar putea încheia anul cu peste 245 de kilometri noi de autostradă și drum expres inaugurați în 2026, incluzând cei aproximativ 73 de kilometri deja deschiși. Rețeaua totală ar putea depăși astfel 1.660 de kilometri.
Este un scenariu ambițios, nu o prognoză sigură. Diferența dintre așteptările Asociației Pro Infrastructură și evaluarea mai prudentă a CNAIR în cazul A0 arată cât de mult pot varia estimările în ultimele săptămâni ale anului.
Pentru România, miza nu este doar atingerea unui nou record de kilometri inaugurați, ci și conectarea unor regiuni care încă depind de drumuri naționale aglomerate. Fiecare tronson deschis poate reduce timpii de deplasare, poate îmbunătăți siguranța rutieră și poate facilita transportul de mărfuri. Însă impactul real va depinde de continuitatea rețelei și de conectarea noilor autostrăzi la drumurile existente.
