Seceta este una dintre cele mai grave provocări climatice ale ultimului secol, iar datele recente arată o creștere alarmantă a suprafețelor afectate. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a raportat că suprafața regiunilor afectate de secetă la nivel mondial s-a dublat între anii 1900 și 2020.
Creșterea suprafețelor afectate de secetă
Conform Observatorului European al Secetei, regiunile din sudul și estul Europei au fost afectate de secetă persistentă în ultimii ani, iar prognozele indică o continuare a acestui fenomen. În România, suprafața afectată de secetă a crescut semnificativ, iar Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a raportat că peste 240 de mii de hectare de teren agricol au fost afectate în 2022. Această tendință este în concordanță cu observațiile climatologice globale, care arată o creștere a frecvenței și intensității secetelor.
Cauzele intensificării secetei
Secetele devin mai frecvente, mai prelungite și mai severe odată cu schimbările climatice, amenințând siguranța aprovizionării cu apă și punând o presiune tot mai mare pe oameni, ecosisteme și economii.
Factorii care contribuie la această creștere includ schimbările climatice, defrișările masive și gestionarea ineficientă a resurselor de apă. Temperaturile medii globale au crescut, iar precipitațiile au devenit mai neregulate, afectând umiditatea solului și rezervele de apă subterană. În plus, utilizarea intensivă a terenurilor agricole și lipsa unor sisteme eficiente de irigații agravează impactul secetei asupra culturilor.
Impactul asupra agriculturii și economiei
Agricultura este unul dintre cele mai afectate sectoare, iar fermierii din România și din alte regiuni europene se confruntă cu pierderi semnificative. În 2022, seceta a afectat 800.000 de hectare de teren cultivate cu cereale în România, iar culturile de porumb și floarea-soarelui au fost printre cele mai lovite.
Între anii 2000 și 2020, 40% din suprafața uscatului de pe Terra s-a confruntat cu secete mai frecvente și mai intense în comparație cu perioada 1950-2000
Aceste pierderi au un impact direct asupra economiei, crescând prețurile alimentelor și reducând producția agricolă.
Soluții și măsuri de adaptare
Pentru a combate efectele secetei, experții recomandă investiții în sisteme de irigații moderne, protejarea pădurilor și adoptarea unor practici agricole sustenabile. Ministerul Agriculturii din România a demarat un proiect de infrastructură pentru irigații, cu un buget de 1,5 miliarde de euro, care ar trebui să fie finalizat până în 2027. De asemenea, cercetătorii lucrează la dezvoltarea unor soiuri de plante mai rezistente la secetă, care să poată supraviețui în condiții climatice extreme.
Concluzie
Seceta este o problemă globală care necesită acțiuni urgente și coordonate. Creșterea suprafețelor afectate în ultimele 120 de ani este un semnal de alarmă pentru guverne și comunități.
De la randamente reduse ale recoltelor, afectarea alimentării cu electricitate și a comerțului fluvial și până la peisaje degradate și mijloace de trai perturbate, șocurile generate de secete sunt în creștere.
Fără măsuri eficiente de adaptare și reducere a impactului schimbărilor climatice, efectele secetei vor continua să se agraveze, afectând agricultura, economia și viața de zi cu zi a milioane de oameni.