În cadrul Summitului NATO desfășurat la Ankara, un grup de nouă state, printre care se numără România, Canada, Turcia și Ucraina, și-au anunțat oficial intenția comună de a pune bazele unei noi instituții financiare internaționale. Denumită Banca pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB), această entitate va fi coordonată de Canada și este concepută special pentru a sprijini investițiile majore în sectorul de apărare, precum și pentru a consolida capacitățile industriale ale națiunilor membre. Scopul strategic asumat de statele fondatoare este mobilizarea unui capital robust de până la 134 de miliarde de dolari, menit să întărească apărarea națiunilor aliate într-un context global caracterizat de riscuri majore.
Deși inițiativa marchează un pas semnificativ în sfera cooperării militare și industriale, structura actuală a asociaților indică o limitare importantă. Conform unei analize publicate de agenția de presă Reuters, lista națiunilor semnatare nu conține, în momentul de față, nicio altă țară membră a grupului G7 în afară de Canada. Această absență a marilor puteri economice globale ar putea restricționa, cel puțin în faza inițială, puterea financiară generală a băncii. Cu toate acestea, ministrul de Externe al Canadei, Anita Anand, a precizat că noua instituție financiară rămâne pe deplin deschisă pentru aderarea unor noi membri, lăsând deschisă calea extinderii ulterioare a bazei de state partenere.
Din punct de vedere operațional și financiar, DSRB își propune să obțină un rating de credit de tip AAA, standardul suprem de stabilitate pe piețele internaționale. Obținerea acestui calificativ va permite băncii să acceseze piețele de capital în condiții avantajoase și, implicit, să ofere împrumuturi cu dobândă mică pentru finanțarea proiectelor de apărare. Această facilitate este direcționată cu precădere către națiunile și companiile din industria de profil care se străduiesc în prezent și întâmpină dificultăți în accesarea unor surse de finanțare mai ieftine. Pe lângă creditarea directă, instituția intenționează să ofere garanții de împrumut băncilor private, sprijinind astfel în mod activ extinderea și modernizarea industriei de apărare.
Dimensiunea politică și strategică a proiectului a fost subliniată direct de liderii implicați în discuții. Premierul canadian, Mark Carney, a evidențiat rolul crucial pe care noua structură îl va juca în arhitectura de securitate a aliaților. Într-o declarație oficială pe această temă, premierul a afirmat: ”Banca de Apărare, Securitate și Reziliență va debloca investițiile, va consolida baza noastră industrială de apărare și va asigura că Canada și aliații noștri au capacitatea de a face față împreună provocărilor unei lumi mai periculoase și mai divizate”.
Contribuția României și impactul direct al băncii asupra economiilor statelor membre au fost, de asemenea, evidențiate la nivel înalt. Președintele Dan a arătat oportunitățile pe care această instituție le deschide, în special pentru sectorul întreprinderilor mici și mijlocii. Într-o poziție publicată pe platforma Facebook, acesta a precizat: ”Noua instituție financiară multilaterală va contribui la consolidarea capacității statelor membre de a finanța investiții în domeniul apărării și securității, prin extinderea accesului la capital, reducerea costurilor de finanțare și sprijinirea dezvoltării capacităților industriale, cu un accent deosebit pe întreprinderile mici și mijlocii”.
Implicarea formală a statului român a fost detaliată și de Administrația Prezidențială printr-un comunicat de presă oficial, care a integrat declarația comună a celor nouă lideri. Documentul reunește sub aceeași umbrelă Canada, Albania, Belgia, Grecia, Letonia, Luxemburg, România, Turcia și Ucraina. În cadrul comunicatului se arată textul asumat la nivel înalt: ”Noi, liderii Canadei, Albaniei, Belgiei, Greciei, Letoniei, Luxemburgului, României, Turciei și Ucrainei, reuniți la Summitul NATO de la Ankara, anunțăm astăzi intenția noastră comună de a înființa Banca de Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB).”
Declarația comună oferă detalii clare cu privire la fundamentul juridic și calendarul de implementare al proiectului, evidențiind urgența cu care se acționează la nivel diplomatic. Potrivit textului transmis de Administrația Prezidențială: ”Într-un moment în care Aliații își sporesc investițiile în apărare, își extind capacitatea industrială și accelerează producția de capabilități critice, recunoaștem necesitatea de a mobiliza capital public și privat la scară largă pentru a sprijini prioritățile noastre în materie de apărare, securitate și reziliență. Ne reafirmăm angajamentul comun de a lucra împreună pentru înființarea DSRB. Negocierea cu succes de la Montréal a Actului Constitutiv al DSRB oferă baza necesară pentru a avansa împreună acest efort.”
Statele semnatare au ținut să clarifice faptul că noua structură financiară nu va concura sau suprapune activitatea sa peste alte instrumente deja existente pe piață, ci va acționa într-un mod strict complementar. Liderii au arătat că, prin valorificarea unei baze solide de creditare, DSRB este concepută pentru a extinde accesul la capital, a reduce costurile de finanțare și a sprijini extinderea capacității industriale în țările membre. Totodată, s-a subliniat faptul că DSRB este destinată să completeze, nu să duplice, alte instrumente naționale și multilaterale care urmăresc creșterea producției de apărare. În final, statele fondatoare și-au asumat un calendar strâns, adaptat realităților curente: ”Ne angajăm să oferim conducerea necesară pentru a avansa crearea DSRB cu urgența impusă de contextul geopolitic actual, pentru a permite Băncii să înceapă operațiunile încă din 2027”.
