Europa a suferit pierderi economice imediate de 43 de miliarde de euro în vara lui 2025, din cauza fenemenelor meteo extreme — valuri de căldură, secetă și inundații — potrivit unui studiu realizat de Universitatea din Mannheim în colaborare cu Banca Centrală Europeană (BCE). Estimările experților indică că daunele totale ar putea ajunge la 126 de miliarde de euro până în anul 2029, dacă astfel de evenimente se vor menține la același nivel de severitate.
Cercetare și metodologie
Analiza folosește date din vara anului 2025 și relații istorice între fenomene meteo extreme și producția economică regională. Studiul estimează pierderile pe baza efectelor directe — cum ar fi distrugerea infrastructurii — dar include și efectele indirecte, precum reducerea productivității muncii în timp de caniculă sau perturbări ale transportului ca urmare a inundațiilor. Cu toate acestea, autorii consideră estimările ca fiind „conservative”, întrucât nu sunt incluse toate pierderile — cum ar fi cele provocate de incendiile de vegetație (wildfires) excepționale sau impactele cumulative ale unor fenomene îmbinate.
Zone cele mai afectate
Cele mai mari pierderi, raportate ca proporție din Valoarea Adăugată Brută (GVA), au fost înregistrate în Cipru, Grecia, Malta și Bulgaria, fiecare dintre țări suferind pierderi imediat peste 1% din GVA. Alte țări mediteraneene precum Spania, Italia și Portugalia au resimțit, de asemenea, efecte semnificative.
Semnificație economică
Pierderile de 43 de miliarde de euro echivalează cu aproximativ 0,26% din output-ul economic al Uniunii Europene anual. Estimarea de 126 de miliarde pentru 2029 ține cont de faptul că efectele unor evenimente extreme tind să se extindă în timp, iar efectele compuse (de exemplu când mai multe fenomene au loc simultan sau în lanț) ar putea agrava situația.
Limitări și avertismente
Studii recente subliniază că aceste cifre ar putea subestima costul real. Pierderile neincluse în analiză — cum ar fi daunele provocate de incendii majore sau efectele asupra sănătății populației greu cuantificabile imediat — pot fi semnificative. De asemenea, metodele de estimare folosesc proxy-uri statistice care, deși eficiente pentru o imagine rapidă, pot să nu surprindă integral daunele la nivel local sau inegalitățile sociale rezultate.
Concluzii
-
Fenomenele meteo extreme au generat deja costuri economice reale și semnificative în vară.
-
Dacă nu se adoptă măsuri de adaptare și atenuare, aceste costuri vor continua să crească — estimările pun pierderile la aproape 126 de miliarde de euro în cei cinci ani următori.
-
Zonele mediteraneene sunt cele mai vulnerabile, dar nu singurele; impactele indirecte agravează daunele și fac planificarea prevenției cu atât mai urgentă.
