O tendință alarmantă reconfigurează harta criminalității organizate din Uniunea Europeană. Vechile rute de contrabandă care aduceau țigări din Est în Vest sunt înlocuite rapid de laboratoare și fabrici clandestine construite direct pe teritoriul statelor membre. Conform celui mai recent raport anual realizat de compania de consultanță KPMG pentru anul trecut, produsele contrafăcute au devenit principalul motor al pieței ilicite din Uniune. Acest fenomen generează pierderi fiscale colosale, de peste 17 miliarde de euro anual pentru guvernele europene.
Raportul evidențiază o realitate îngrijorătoare pentru consumatori și autorități deopotrivă: una din zece țigări fumate în prezent în Uniunea Europeană provine de pe piața neagră. Dincolo de evaziunea fiscală masivă, mutarea producției aproape de consumatorul final din Europa de Vest (cu țări precum Franța, Belgia și Țările de Jos transformate în veritabile hub-uri ilicite) face ca lanțurile de aprovizionare să fie mai rapide și mult mai greu de interceptat de către organele de control.
Criminalitatea organizată și eșecul politicilor rigide
Specialiștii avertizează că banii proveniți din acest comerț nu rămân în sectorul tutunului, ci finanțează rețele interlope periculoase implicate în alte activități de crimă organizată. Numărul fabricilor ilegale descoperite în interiorul UE a crescut cu 20% în ultimii ani.
Stefano Betti, director adjunct al Alianței Transnaționale pentru Combaterea Comerțului Ilicit (TRACIT), subliniază că abordările guvernamentale rigide aduc adesea mai mult rău decât bine. Acesta explică faptul că politicile publice ultra-restrictive adoptate într-un domeniu pot crea efecte adverse majore în alte sectoare, deschizând ușa pieței negre. Betti recomandă guvernelor să implice agențiile de aplicare a legii mult mai devreme în redactarea reglementărilor și să analizeze cu pragmatism eșecurile sau succesul altor state înainte de a impune noi restricții.
La rândul său, Christos Harpantidis, Group Chief Corporate Affairs Officer în cadrul Philip Morris International, consideră că actuala piață neagră reprezintă o vulnerabilitate majoră de securitate. El atrage atenția că măsurile radicale, cum ar fi interzicerea totală a unor categorii de produse, nu fac decât să alimenteze rețelele de contrabandă. Soluția propusă constă în politici fiscale echilibrate, bazate pe creșteri moderate și predictibile de taxe, corelate cu o analiză profundă a comportamentului consumatorului.
România, în zona de risc geopolitic
Nici noile categorii de produse nu sunt complet imune la acest flagel, deși amploarea este încă redusă. De exemplu, în cazul tutunului încălzit, produsele de contrabandă reprezintă doar 1,2% din consumul total la nivel european, piețele cele mai afectate fiind Germania, Austria și Țările de Jos.
Pentru România, datele raportului KPMG indică un impact financiar sever. Contrabanda cu țigări provoacă țării noastre pierderi anuale de peste 320 de milioane de euro. Poziționată într-o zonă geopolitică extrem de sensibilă, la granița externă a Uniunii Europene, România trebuie să trateze combaterea traficului ilicit ca pe o prioritate de securitate națională.
Pentru a proteja bugetul de stat și siguranța cetățenilor, experții recomandă o acțiune fermă, dublată de o alocare suplimentară de resurse logistice și financiare către agențiile statului care securizează frontierele și combat rețelele de crimă organizată.
