Un sondaj recent realizat de INSCOP Research indică un nivel ridicat de neîncredere în rândul populației din România față de instituțiile interne și internaționale, dar și față de tehnologiile moderne și evenimentele globale. Studiul scoate în evidență tendințe clare de polarizare socială în funcție de nivelul de educație, vârstă și preferințe politice.
Potrivit datelor, 61,4% dintre români cred că deciziile din țară sunt controlate, în secret, de puteri externe, în timp ce doar 30,6% își exprimă dezacordul. Restul respondenților fie nu au știut să răspundă, fie au refuzat. Profilul dominant al celor care împărtășesc această opinie este reprezentat de persoane cu educație primară, cu vârste între 30 și 44 de ani și, preponderent, bărbați.
Tehnologia modernă, între progres și suspiciune
În privința tehnologiilor de ultimă generație, 55,6% dintre români consideră că 5G-ul și inteligența artificială sunt folosite pentru a manipula populația. Cei mai mulți dintre respondenții care au susținut această afirmație au studii primare, vârste de peste 60 de ani și sunt simpatizanți ai partidelor PSD și AUR. Datele sugerează o percepție conservatoare și o neîncredere accentuată față de inovațiile digitale, în special în rândul generațiilor mai în vârstă.
Pandemiile și crizele economice, văzute ca planuri deliberate
O altă concluzie notabilă este că 58,4% dintre români cred că pandemiile sau crizele economice sunt rezultatul planurilor unor grupuri de putere secrete. Cei mai predispuși să creadă acest lucru sunt susținătorii AUR (76%) și persoanele cu educație primară (67%). Această perspectivă indică o răspândire semnificativă a teoriilor conspiraționiste privind marile evenimente globale și rolul „puterilor ascunse”.
Vaccinurile și încrederea în știință
Deși rezultatele arată un nivel ridicat de suspiciune față de tehnologie și crize globale, 53,5% dintre români consideră că vaccinurile nu sunt folosite pentru a controla populația, o poziție predominantă în rândul tinerilor între 18 și 29 de ani și al persoanelor cu studii superioare. Cei care cred contrariul provin în special din categoria de vârstă peste 60 de ani, au educație primară și se declară susținători AUR.
Medicina modernă rămâne dominantă
În privința preferințelor medicale, 64,8% dintre respondenți consideră că medicina modernă este mai eficientă decât medicina alternativă, precum plantele sau bioenergia. Doar 23,7% au indicat contrariul, iar 10,9% nu au putut aprecia. Cei care preferă medicina alternativă provin în proporție mare din rândul persoanelor cu educație primară și simpatizanți AUR.
Știința și credința, percepute ca forțe egale
Aproximativ 51% dintre români afirmă că se bazează pe rațiune și știință atunci când iau decizii importante, nu pe credință sau tradiție. Totuși, mai mult de jumătate consideră că explicațiile științifice și credința religioasă sunt la fel de importante. Această dublă perspectivă reflectă un echilibru instabil între raționalism și spiritualitate, caracteristic unei societăți aflate între tradiție și modernitate.
Superstiții și credințe ezoterice
Chiar dacă interesul pentru practici spirituale alternative este redus — 94,5% dintre respondenți au declarat că nu ar participa la activități precum numerologie, tarot, reiki sau yoga ezoterică, iar 92% nu ar apela la ghicitori sau descântece — totuși, 56% dintre români cred că visele pot prevesti evenimente reale. Această credință este predominantă în rândul tinerilor de 18–29 de ani, cu educație primară și susținători AUR.
Neîncrederea în teorii extreme
În ciuda acestor tendințe, o majoritate consistentă respinge cele mai radicale teorii conspiraționiste. 61,1% dintre români nu cred că extratereștrii au vizitat Pământul și că guvernele ascund acest lucru, iar 64,9% resping ideea că aselenizarea a fost o înscenare. Aceste rezultate indică limitele până la care teoriile conspiraționiste sunt acceptate în spațiul public românesc.
Concluzii generale
Sondajul INSCOP relevă un tablou complex al percepției publice: românii rămân împărțiți între deschiderea către știință și persistența neîncrederii în autorități, în marile puteri și în tehnologiile emergente. Faptul că mai mult de jumătate dintre cetățeni cred că deciziile interne sunt controlate din exterior și că tehnologia este un instrument de manipulare indică o vulnerabilitate socială în fața dezinformării.
Rezultatele mai arată o corelație clară între nivelul de educație și gradul de încredere în știință: persoanele cu studii superioare sunt mai puțin predispuse să creadă în teorii conspiraționiste și mai orientate către medicina modernă și explicații raționale. În schimb, segmentele cu educație primară și simpatizanții formațiunilor populiste manifestă un nivel ridicat de neîncredere și un atașament mai mare față de explicații alternative.
