La ora 18:35, ora locală a coastei de est americane, racheta Space Launch System (SLS) a NASA a decupat tăcerea nopții ce se apropia deasupra Floridei și a purtat spre cer patru astronauți, într-o misiune care a redat omenirii cerul lunar pentru prima dată după mai bine de jumătate de secol. NASA’s Artemis II SLS rocket și capsula Orion au decolat de la Launch Complex 39B de la Kennedy Space Center din Florida, la ora 18:35 EDT, cu misiunea de a duce patru astronauți pe o călătorie de aproximativ zece zile în jurul Lunii și înapoi pe Pământ.
Misiunea de zece zile are ca scop transportul astronauților NASA Reid Wiseman, Victor Glover și Christina Koch, alături de astronautul Agenției Spațiale Canadiene Jeremy Hansen, pe o traiectorie de tip „free-return” în jurul Lunii și înapoi pe Pământ. Artemis II este al doilea zbor al rachetei Space Launch System, prima misiune cu echipaj a capsulei Orion și prima misiune umană dincolo de orbita joasă a Pământului de la Apollo 17, în 1972.
O MISIUNE ISTORICĂ
Lansarea de miercuri a scris simultan mai multe pagini de istorie. Victor Glover a devenit prima persoană de culoare, Christina Koch prima femeie, iar Jeremy Hansen primul cetățean non-american care călătoresc dincolo de orbita joasă a Pământului. Niciunul dintre membrii echipajului nu s-a născut când ultimii oameni au zburat spre Lună.
Ultima dată când ființele umane s-au îndreptat spre Lună a fost în cadrul misiunii Apollo 17, lansată pe 7 decembrie 1972 — înainte ca oricare dintre membrii echipajului Artemis II să se fi născut. Între cele două misiuni au trecut 54 de ani, trei generații și o întreagă epocă tehnologică.
Racheta SLS, cel mai puternic vehicul de lansare pe care NASA l-a trimis vreodată în orbită, a generat 8,8 milioane de livre-forță la decolare, propulsoarele solide furnizând peste 75% din împingerea necesară ridicării unui vehicul de 5,75 milioane de livre de pe rampă.
ECHIPAJUL: PATRU VETERANI AI SPAȚIULUI CU O MISIUNE FĂRĂ PRECEDENT
Comandantul misiunii, Reid Wiseman, este un veteran NASA cu experiență pe Stația Spațială Internațională. Pilotul Victor Glover a zburat anterior la ISS, în 2020, și acum devine prima persoană de culoare care se îndreaptă spre Lună. Specialistul de misiune Christina Koch deține recordul mondial pentru cel mai lung zbor continuu al unei femei în spațiu. Colegul lor canadian, Jeremy Hansen, aflat la primul său zbor spațial, reprezintă cea mai largă colaborare internațională din istoria programelor lunare americane.
Echipajul a petrecut faza finală a numărătorii inverse în Centrul de Operațiuni Neil A. Armstrong de la Kennedy Space Center, în carantină strictă, sub monitorizare medicală permanentă, urmând un program controlat de somn și alimentație pentru a menține energia și hidratarea optimă înaintea lansării.
Înainte de a urca la bordul capsulei, fiecare astronaut a respectat o tradiție veche a NASA: și-au semnat numele pe peretele „camerei albe”, spațiul închis conectat la intrarea capsulei — o tradiție inițiată în cadrul programului Gemini.
CAPSULA ORION ȘI RACHETA SLS: VEHICULELE MISIUNII
Capsula Orion, care adăpostește cei patru astronauți, a fost proiectată special pentru misiuni dincolo de orbita joasă a Pământului. Imediat după separarea de treptele superioare ale rachetei SLS, controlorii de zbor din Houston au confirmat că toate cele patru aripi solare ale capsulei s-au desfășurat complet, blocându-se în poziție și începând să genereze energie electrică.
La aproximativ trei ore și jumătate după lansare, pilotul Victor Glover a preluat controlul manual al capsulei Orion după separarea de treapta superioară a rachetei (ICPS). Glover a manevrat Orion în jurul ICPS-ului, efectuând o serie de mișcări menite să testeze sistemele de propulsie ale capsulei și capacitatea acesteia de a opera în proximitatea unui alt obiect în spațiu — manevre cunoscute sub denumirea de „proximity operations”.
TRAIECTORIA MISIUNII: SPRE LUNĂ ȘI ÎNAPOI, FĂRĂ ASELENIZARE
Artemis II nu va ateriza pe Lună și nu va intra în orbita satelitului natural al Pământului. În schimb, misiunea urmează o traiectorie de tip „free-return” — un arc gravitațional calculat cu precizie în care Luna însăși întoarce capsula înapoi spre Pământ.
Echipajul va petrece primele 24 de ore după lansare pe o orbită eliptică în jurul Pământului. Apoi, o ardere crucială a motorului — „trans-lunar injection” (TLI) — va crește viteza navei cu aproximativ 1.450 km/h, suficient pentru a o propulsa pe traiectoria spre Lună, unde va ajunge după o călătorie de patru zile.
Abia în ziua a șasea a misiunii — luni, 6 aprilie — echipajul Artemis II va ajunge în vecinătatea Lunii, apropiindu-se la aproximativ 6.400 kilometri de suprafața sa, venind dinspre emisfera lunară vestică.
Comparația istorică se impune: spre deosebire de misiunile Apollo 8 și Apollo 10, care au intrat în orbita lunară fără să aterizeze, Artemis II nu va intra în orbita Lunii. Va zbura în jurul satelitului nostru pe o traiectorie de tip free-return, similară cu cea a lui Apollo 13 din 1970.
RECORDURI AȘTEPTATE
Misiunea este planificată să stabilească mai multe recorduri în explorarea umană a spațiului. În momentul în care va trece în spatele feței îndepărtate a Lunii, Artemis II va stabili un record de distanță față de Pământ, trecând la 7.500 km în spatele Lunii, depășind cu ușurință recordul anterior de 255 km stabilit de capsula avariată Apollo 13 în 1970.
Echipajul este așteptat să stabilească un record pentru cea mai mare distanță parcursă de oameni față de Pământ: aproximativ 252.000 de mile (peste 400.000 km).
La întoarcere, capsula va fi supusă și celui mai rapid reintrare în atmosferă din istoria zborurilor umane. Orion va reintra în atmosfera terestră cu o viteză de aproximativ 40.000 km/h — cea mai rapidă reintrare tentată vreodată. Amerizarea este planificată în Oceanul Pacific, în largul orașului San Diego, unde Marina SUA va recupera echipajul și capsula.
PROBLEME TEHNICE ȘI AMÂNĂRI — UN DRUM LUNG SPRE RAMPĂ
Drumul spre această lansare istorică nu a fost lipsit de obstacole. Misiunea a suferit mai multe amânări, generate de probleme tehnice descoperite pe parcursul pregătirilor.
NASA a trebuit să renunțe la fereastra de lansare din martie 2026 după ce inginerii au descoperit o problemă la fluxul de heliu spre treapta superioară a rachetei. Anterior, o dată de lansare planificată pentru 8 februarie fusese anulată în urma unor probleme apărute în cursul primei repetiții generale a misiunii. Date și mai timpurii, pe 6 și 7 februarie, fuseseră deja mutate din cauza vremii reci și a vânturilor puternice.
NASA a rulat racheta înapoi în Clădirea de Asamblare a Vehiculelor pe 25 februarie 2026, pentru a proteja echipamentele și a păstra deschisă fereastra de lansare din aprilie. Racheta a fost readusă pe rampă pe 20 martie 2026.
Un alt subiect care a generat atenție deosebită a fost scutul termic al capsulei Orion, avariat în urma misiunii neechipate Artemis I din 2022. NASA a ales să modifice traiectoria de reintrare — mărind unghiul de coborâre — în loc să înlocuiască scutul termic, o decizie bazată pe modelare și teste la sol care au indicat că această schimbare limitează deteriorarea suplimentară, menținându-se în limitele de siguranță structurale și termice.
TOTUL CONFORM PLANULUI
Imediat după lansare, echipa misiunii a determinat că o lectură neașteptat de ridicată a temperaturii pentru una dintre bateriile sistemului de abandon al lansării a fost o problemă de instrumentație, fără efect asupra zborului. Condițiile meteo s-au dovedit favorabile, cu o probabilitate de 90% pentru lansare conform planului.
Astronauții au început să se acomodeze cu noua lor locuință temporară — testând distribuitorul de apă potabilă, care va furniza apa pentru băut și rehidratarea mâncării, dar și pentru sisteme cruciale precum toaleta și epuratorul de dioxid de carbon. Echipajul și-a schimbat combinezoanele portocalii de lansare cu hainele obișnuite de bord.
CE URMEAZĂ DUPĂ ARTEMIS II
Artemis II este o misiune de testare, nu de aselenizare. Scopul său principal este verificarea sistemelor și echipamentelor în spațiul adânc, înainte de misiuni mai ambițioase. Artemis II este concepută ca zbor de testare pentru verificarea sistemelor și echipamentelor, pregătind terenul pentru viitoarele misiuni de aselenizare planificate pentru 2028.
Paralela cu Apollo 8 din 1968 este cea mai potrivită: o misiune în jurul Lunii, fără aterizare, care a precedat cu opt luni prima aselenizare umană. Artemis II îndeplinește acum același rol, în cadrul unui program care vizează revenirea pe suprafața lunară și, pe termen lung, explorarea umană a planetei Marte.
Artemis II construiește pe succesul misiunii neechipate Artemis I din 2022 și va demonstra o gamă largă de capabilități necesare pentru misiunile în spațiul adânc.
Misiunea este urmărită în direct pe NASA+, Amazon Prime și YouTube. Amerizarea capsulei Orion este programată pentru vineri, 10 aprilie 2026, în Oceanul Pacific.
