Atacurile aeriene asupra rafinăriilor și depozitelor de petrol din apropierea capitalei iraniene au declanșat una dintre cele mai grave crize de poluare din istoria recentă a orașului Teheran, avertizează specialiștii și organizațiile internaționale. Norii groși de fum și substanțele toxice eliberate în atmosferă după incendiile masive au generat un fenomen rar, descris de martori și experți drept „ploaie neagră”, care ar putea avea consecințe serioase pentru sănătatea populației, inclusiv creșterea riscului de cancer.
Atacurile au vizat mai multe facilități petroliere din zona Teheranului, inclusiv depozite și rafinării, unde incendiile au ars zile întregi, eliberând cantități mari de fum și particule toxice. Coloane uriașe de fum negru au acoperit cerul capitalei, iar autoritățile iraniene au avertizat populația să evite deplasările în aer liber și să rămână în locuințe pentru a limita expunerea la poluare.
Potrivit experților în mediu, arderea petrolului și a combustibililor a eliberat în atmosferă un amestec periculos de compuși chimici, printre care dioxid de sulf, oxizi de azot, hidrocarburi și particule fine PM2.5. Aceste substanțe, combinate cu precipitațiile, au dus la apariția ploii contaminate cu funingine și reziduuri petroliere. Fenomenul este vizibil în special prin petele întunecate lăsate de ploaie pe clădiri, mașini sau haine.
Specialiștii spun că precipitațiile rezultate în urma acestor incendii sunt mai acide decât în mod normal, cu un pH estimat între 4 și 4,4. Deși acest nivel de aciditate nu provoacă arsuri chimice severe, el poate irita ochii și pielea și poate afecta sistemul respirator, mai ales în cazul copiilor, vârstnicilor sau persoanelor cu boli pulmonare. În plus, particulele toxice pot conține hidrocarburi aromatice policiclice, compuși cunoscuți pentru potențialul lor cancerigen.
Organizația Mondială a Sănătății a avertizat că expunerea la aerul contaminat poate produce simptome imediate, precum dureri de cap, iritații ale ochilor, dificultăți respiratorii și probleme ale pielii. Pe termen lung însă, specialiștii se tem de efecte mai grave, inclusiv creșterea riscului de boli respiratorii cronice sau de cancer, dacă populația rămâne expusă timp îndelungat la poluare.
Impactul asupra mediului ar putea fi la fel de sever. O parte dintre substanțele toxice ajunse în atmosferă se depun în sol și în sursele de apă, iar experții atrag atenția că acest lucru poate afecta ecosistemele locale și lanțul alimentar. În plus, scurgerile de petrol și produsele rezultate din ardere pot contamina terenurile din jurul instalațiilor petroliere bombardate.
Situația este cu atât mai gravă cu cât Teheranul era deja unul dintre orașele cu probleme majore de poluare. Capitala iraniană, cu milioane de locuitori și un trafic intens, se confruntă frecvent cu smog și niveluri ridicate de particule poluante, iar studiile arată că poluarea aerului provoacă anual zeci de mii de decese în Iran.
În zilele de după atacuri, locuitorii orașului au descris atmosfera drept „apocaliptică”, cu cerul acoperit de fum și miros puternic de combustibil ars. Exploziile produse în timpul bombardamentelor au luminat cerul nopții, iar unele zone au rămas fără combustibil sau energie, în timp ce autoritățile încercau să gestioneze incendiile și să limiteze impactul asupra populației.
Specialiștii spun că evoluția situației depinde în mare măsură de condițiile meteorologice și de oprirea incendiilor. Vântul și precipitațiile pot dispersa treptat poluanții, însă dacă atacurile asupra infrastructurii petroliere continuă, norii toxici ar putea persista mult timp deasupra capitalei iraniene.
În acest context, experții avertizează că efectele reale ale poluării ar putea fi resimțite ani sau chiar decenii de acum înainte, mai ales dacă substanțele toxice ajung în sol, apă și în organismele oamenilor expuși la acest mediu contaminat.
