Piața globală a petrolului se confruntă cu una dintre cele mai ample intervenții coordonate din istoria sa, după ce statele membre ale Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) au decis eliberarea a 400 de milioane de barili de țiței din rezervele strategice. Măsura, anunțată pe 11 martie 2026, reprezintă cea mai mare eliberare de stocuri de urgență realizată vreodată de organizație și are ca scop temperarea creșterii accelerate a prețurilor energiei pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu.
Decizia a fost adoptată în unanimitate de cele 32 de state membre ale agenției, în urma unei reuniuni extraordinare convocate pentru a evalua perturbările majore din piața petrolului generate de conflictul regional și de blocajele apărute în fluxurile de aprovizionare. Potrivit comunicatului oficial al instituției, cantitatea de 400 de milioane de barili va fi pusă treptat pe piață pentru a compensa pierderile de ofertă și pentru a stabiliza piețele energetice internaționale.
Intervenția depășește semnificativ precedentul record stabilit în 2022, când statele membre ale IEA au eliberat aproximativ 182,7 milioane de barili din rezervele strategice ca răspuns la criza energetică declanșată de invadarea Ucrainei de către Rusia. Dimensiunea actualei operațiuni, mai mult decât dublă, reflectă amploarea perturbărilor din piața globală a petrolului și riscurile economice generate de escaladarea conflictului din regiunea Golfului Persic.
Tensiunile din Orientul Mijlociu au afectat puternic transportul petrolului prin Strâmtoarea Hormuz, unul dintre cele mai importante puncte de tranzit energetic din lume. Aproximativ o cincime din petrolul transportat pe mare la nivel global trece prin acest coridor strategic, iar atacurile asupra infrastructurii petroliere și asupra unor nave comerciale au generat temeri privind o criză majoră de aprovizionare.
În acest context, piețele au reacționat rapid. Prețul petrolului Brent a depășit pragul de 100 de dolari pe baril la începutul lunii martie, atingând ulterior niveluri de peste 120 de dolari înainte de a reveni sub presiunea discuțiilor privind intervenția coordonată a statelor industrializate.
Potrivit datelor publicate de agenție, statele membre ale IEA dețin în total peste 1,2 miliarde de barili de petrol în stocuri publice de urgență, la care se adaugă aproximativ 600 de milioane de barili păstrați de industrie în cadrul obligațiilor impuse de guverne. Aceste rezerve strategice sunt concepute pentru a fi utilizate în situații de criză, atunci când aprovizionarea globală este afectată de conflicte, dezastre naturale sau alte perturbări majore.
Contribuțiile la operațiunea actuală vor proveni din mai multe state membre. De exemplu, Japonia a anunțat că va elibera aproximativ 80 de milioane de barili din stocurile sale, în timp ce alte țări europene, precum Germania și Franța, au anunțat de asemenea volume semnificative din propriile rezerve strategice.
Directorul executiv al agenției, Fatih Birol, a declarat că provocările cu care se confruntă piața petrolului sunt „fără precedent ca amploare”, subliniind că stabilitatea piețelor energetice depinde de reacții coordonate la nivel internațional în fața perturbărilor majore ale ofertei.
Agenția Internațională pentru Energie, organizație interguvernamentală fondată în 1974 după criza petrolului din anii ’70, are printre principalele sale atribuții coordonarea răspunsului statelor industrializate la eventuale șocuri de aprovizionare. În acest scop, statele membre sunt obligate să mențină stocuri de petrol echivalente cu cel puțin 90 de zile de importuri, care pot fi utilizate în situații de urgență pentru a stabiliza piețele.
Actuala intervenție reprezintă a șasea activare a mecanismului colectiv de eliberare a rezervelor strategice de la înființarea agenției și cea mai amplă de până acum. Autoritățile energetice internaționale speră că injecția masivă de țiței în piață va reduce presiunea asupra prețurilor și va preveni efectele economice globale ale crizei energetice declanșate de conflictul din Orientul Mijlociu.
