Parlamentul României a aprobat miercuri, în ședință plenară, solicitarea președintelui Nicușor Dan privind amplasarea temporară pe teritoriul țării a unor trupe și echipamente militare americane cu caracter noncinetic — adică neofensive. Este vorba despre avioane de realimentare în aer, echipamente de supraveghere și sisteme de comunicații satelitare, acestea din urmă corelate cu scutul antirachetă de la Deveselu. Votul a venit în aceeași zi în care a avut loc o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), convocată la inițiativa șefului statului la Palatul Cotroceni.
Din totalul celor 436 de parlamentari, la deschiderea ședinței erau prezenți 337. Solicitarea a fost aprobată cu 272 de voturi „pentru”, după ce Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională avizase favorabil propunerea. Dezbaterile au fost marcate de tensiuni și incidente, ședința fiind întreruptă în repetate rânduri de parlamentarii din AUR, SOS România și POT, care au vociferat și au fluierat în sală. În cele din urmă, dezbaterile au fost suspendate și s-a trecut direct la vot. Cele trei formațiuni ale opoziției — AUR, SOS și POT — nu au participat la vot.
Context: un CSAT convocat pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu
Ședința CSAT de miercuri dimineață, începând cu ora 9:30, a abordat mai multe subiecte de securitate națională și regională. Pe agenda discuțiilor s-au aflat situația militară și umanitară din Orientul Mijlociu, inclusiv situația cetățenilor români din zonă — aproximativ 5.700 de persoane au revenit în țară, dintre care 3.500 au beneficiat de sprijin din partea autorităților române. De asemenea, au fost analizate implicațiile diplomatice ale conflictului, cu accent pe eforturile comune ale țărilor europene de a stopa războiul prin mijloace politice, dar și consecințele economice, în special creșterea prețurilor la petrol pe piețele internaționale. Guvernul a adoptat deja o schemă de plafonare a prețurilor la gaz, atât pentru populație, cât și pentru companii.
Discuțiile vin în contextul extinderii treptate a conflictului din Orientul Mijlociu spre granițele Europei. Recent, Iranul a lansat o rachetă spre Turcia — a doua într-un interval scurt de timp — iar o bază militară britanică din Cipru a fost vizată de un atac iranian.
Nicușor Dan: „Echipamente defensive, România este mai sigură”
Președintele Nicușor Dan a subliniat că echipamentele în discuție sunt strict defensive și nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis, motiv pentru care sunt clasificate tehnic drept „noncinetice”. „Echipamentele sporesc securitatea României. Îi asigur pe români că nu au motive de îngrijorare. Țara lor este una sigură, ba chiar mai sigură”, a declarat șeful statului. El a precizat că dislocarea se face în baza acordului de parteneriat strategic România–SUA și că este similară cu demersuri similare ale altor state membre NATO.
Sorin Grindeanu a fost primul parlamentar care a luat cuvântul în plen, declarând că aprobarea solicitării reprezintă „un gest firesc și necesar” și un semnal că România este „un partener serios” care își respectă angajamentele internaționale.
Opoziția: „Nu putem vota în orb”
George Simion, liderul AUR, a anunțat că formațiunea sa nu va susține propunerea, catalogând-o drept „o decizie luată pe genunchi, care afectează destinul unei națiuni”. Simion a invocat lipsa unor garanții clare privind caracterul exclusiv defensiv al forțelor, numărul de militari care vor rămâne pe termen lung și riscurile de securitate pentru cetățenii români. „Prețuim parteneriatul cu SUA, dar avem datoria de a apăra cetățenii români de război”, a afirmat el. La rândul său, Ana Maria Gavrilă, din partea POT, a declarat că partidul susține parteneriatul strategic cu Statele Unite, dar nu poate lua „decizii în orb”.
Prezența militară americană în România, reconfigurată
Votul parlamentar vine în contextul unei reorganizări mai ample a prezenței militare americane pe flancul estic al NATO, anunțată în urmă cu aproximativ patru luni de președintele Donald Trump. În urma acestei ajustări, aproximativ o mie de militari americani — în principal din brigada de luptă staționată la baza Mihail Kogălniceanu — au fost retrași din România. În prezent, pe teritoriul țării se află circa 500 de militari americani, distribuiți în cele trei baze principale: Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii și Deveselu.
Noile echipamente aprobate miercuri urmează să fie dislocate tot în baza acordului bilateral România–SUA, fără a reprezenta, potrivit oficialilor, o escaladare militară, ci o consolidare a capacităților de apărare colectivă în cadrul NATO.
