Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a finalizat rechizitoriul în dosarul 6720/284/P/2024, trimițând în judecată un grup de 22 de persoane, printre care Călin Georgescu – fost candidat la alegerile prezidențiale – și Horațiu Potra, considerat liderul grupului și mercenar. Acuzațiile includ tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale, instigare publică, încălcarea regimului armelor și munițiilor, operarea cu materiale pirotehnice fără drept, și altele conexe.
Ce spun anchetatorii: planuri, mesaje și momente-cheie
Potrivit procurorilor, planul presupus viza transformarea unor proteste pașnice într-o manifestație violentă cu caracter subversiv, după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024.
Întâlnirea de la Ciolpani
În seara zilei de 7 decembrie 2024, la Ciolpani, județul Ilfov, într-o locație clandestină (un centru de echitație), s-au întâlnit Călin Georgescu și Horațiu Potra pentru pregătirea demersurilor ce urmau să fie puse în aplicare pe data de 8 decembrie, în București. Scopul: deturnarea protestelor, transformarea lor în acțiuni cu violență și aşteptarea deciziilor lui Georgescu pentru momentul intervenției.
Mesaje și stenograme care incită la violență
Procurorii au găsit în rechizitoriu o serie de mesaje şi stenograme care ilustrează cum membrii grupării coordonate de Potra discutau în mod direct despre folosirea violenţei. Printre fragmentele relevate:
-
Fraze precum „Legați de stâlp”, „Ieșiți cu parul”, „Ca pe Ceaușescu” ca sugestii de acțiune agresivă împotriva autorităților.
-
Mesaje din grupuri WhatsApp, datând din 6 decembrie 2024, în care se discută „Acum trebuie făcut ceva, mers peste ei și dat foc”. În aceeași conversație apare întrebarea: „Ce facem, șefu, dacă e așa? Ieșim?” iar Potra răspunde: „Așteptăm să vedem ce declară CG (Călin Georgescu)”.
-
Mesaje cu conținut fals alarmist, afirmaţii privind implicarea autorităţilor în război, încercări de manipulare emoțională colectivă.
Recrutare de mercenari
Ancheta conține probe că Horațiu Potra a recrutat tineri cu experiență fizică, militară sau de lupte, pentru a fi instruiți şi folosiți în structuri paramilitare. Un tânăr de aproximativ 20 de ani îi cere să fie primit în grupare, menţionând că ştie să tragă şi are condiţie fizică bună; Potra întreabă dacă ştie instrucţie de front şi ambuscade.
Situația lui Horațiu Potra și măsurile luate
Parchetul General a declarat că Potra nu se află în ţară şi a fost arestat în lipsă. Există indicii certe, potrivit procurorului general Alex Florenţa, că acesta face demersuri pentru a obține azil politic în Federaţia Rusă.
De asemenea, instituția a instituit sechestru asigurător pe averea lui Horațiu Potra, incluzând conturi și bunuri, în dosare conexe privind evaziune fiscală și spălare de bani.
Evaluarea anchetei şi consecinţe
Procurorii susţin că planul rețelei nu era impulsiv, ci avea o structură: mesaje prealabile, recrutare de persoane cu pregătire militară, arme şi materiale pirotehnice, toate în baza deciziei lui Georgescu, perceput ca autor intelectual.
Cazul ridică semne de întrebare privind vulnerabilitatea statului la acțiuni subversive, la utilizarea rețelelor clandestine de comunicare şi a mesajelor instigatoare, precum și la controlul armelor şi muniţiilor. De altfel, procurorul general a făcut legătura cu conceptele de „război hibrid” şi campanii de propagandă ideologică, inclusiv de sorginte externă.
Ce nu s-a confirmat încă sau este în curs de stabilire
-
Nu există la acest moment informaţii publice confirmate că mesajele sau instrucțiunile respective au fost puse integral în aplicare sau că au dus la violenţe comise efectiv.
-
Locul exact al lui Horațiu Potra nu a fost stabilit. De asemenea, nu este public document-debitul oficial al solicitării de azil (s‐ar putea să fie doar demersuri).
-
Nu toate persoanele acuzate au același statut procedural: unii sunt arestați preventiv, alții sub control judiciar.
Trimiterea în judecată a lui Horațiu Potra și a rețelei sale marchează un moment semnificativ în dosarele cu tentativă de subminare a ordinii constituționale din România. Ancheta parchetului, susținută de probe precum stenograme, mesaje, întâlniri clandestine și planuri paramilitare, arată un demers organizat având ca miză reacția după anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Rămân însă de urmărit judecata propriu-zisă, probele definitive și modul în care instanțele vor stabili vinovăţia, precum și eventualele implicaţii politice şi instituţionale ale acestui dosar.
