Comisia Europeană a publicat pe 8 iulie, raportul anual privind statul de drept în Uniunea Europeană, iar România este semnalată cu progrese clare în combaterea corupției la nivel înalt, dar și cu probleme persistente legate de transparența procesului legislativ, finanțarea partidelor politice și independența presei.
Raportul subliniază că, în ultimul an, Direcția Națională Anticorupție (DNA) a demonstrat eficiență în soluționarea unor dosare complexe, inclusiv cazuri de mare corupție blocate de mai mulți ani. Cu toate acestea, Comisia remarcă faptul că activitatea DNA este în continuare afectată de lipsa personalului, iar sistemul judiciar în ansamblu suferă din cauza deficitului de magistrați și a problemelor structurale rămase nerezolvate. Deși desființarea Secției speciale (SIIJ) a fost un pas pozitiv, raportul notează că noul sistem de investigare a magistraților nu a fost încă evaluat suficient pentru a-i confirma eficiența.
Un punct critic semnalat de Comisie este lipsa transparenței în procesul legislativ. Guvernul și Parlamentul sunt acuzate că nu consultă în mod adecvat societatea civilă și experții atunci când elaborează legi, iar termenul legal de 10 zile pentru consultare publică este adesea ignorat. În paralel, nu există un cadru clar care să reglementeze activitatea de lobby, iar situațiile de tip „uși rotative” între funcții publice și sectorul privat continuă să fie insuficient reglementate.
Un alt aspect sensibil este finanțarea partidelor politice. Raportul critică modul în care banii publici sunt folosiți de partide pentru promovare în presă, fără transparență sau criterii clare. Sumele cheltuite pentru publicitate politică în afara campaniilor electorale sunt uriașe și, de multe ori, nu pot fi urmărite cu exactitate, ceea ce afectează pluralismul media și creează riscuri de influență politică asupra jurnaliștilor. De altfel, Comisia notează că tot mai mulți jurnaliști independenți din România se confruntă cu intimidări sau acțiuni în justiție care au ca scop reducerea la tăcere a vocilor critice.
În ceea ce privește percepția publică, România continuă să fie printre țările cu cel mai scăzut scor din Uniunea Europeană în clasamentele privind percepția corupției, alături de Bulgaria și Ungaria. Aproape trei sferturi dintre cetățeni consideră că fenomenul corupției este larg răspândit, iar majoritatea întreprinderilor reclamă lipsa de transparență și favoritism în atribuirea contractelor publice.
Comisia Europeană a formulat o serie de recomandări adresate autorităților de la București: îmbunătățirea cadrului de reglementare pentru integritate și lobby, transparență în finanțarea partidelor, consolidarea independenței justiției prin recrutarea de personal și implementarea deplină a Strategiei Naționale Anticorupție.
Deși România a făcut pași importanți în lupta împotriva corupției, raportul indică faptul că progresele nu sunt încă ireversibile, iar reformele trebuie continuate și aprofundate pentru a garanta funcționarea statului de drept în conformitate cu standardele europene.
