Banca Națională a României (BNR) a revizuit semnificativ în sus prognoza de inflație pentru anul 2025, estimând acum o rată de 8,8% la finele anului, comparativ cu 4,6% anterior. Creșterea previziunii a fost declanșată de majorările de taxe și de eliminarea plafonării prețurilor la energie.
Guvernatorul Mugur Isărescu a avertizat că inflația ar putea atinge un vârf de aproximativ 9,6–9,7% în septembrie, urmând să revină treptat spre o rată de 3% până la sfârșitul lui 2026. Totodată, el a evidențiat impactul combinat al scumpirilor la energia electrică (aproximativ 2 puncte procentuale) și a măsurilor fiscale (aproximativ 4 puncte procentuale) asupra inflației.
În ciuda presiunilor inflaționiste, BNR a decis să mențină neschimbată rata de politică monetară la 6,5%, considerată una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Isărescu a subliniat că o eventuală majorare ar crește riscul unei recesiuni, iar o reducere a dobânzii în acest an nu este o opțiune. El a recomandat guvernului accelerarea absorbției fondurilor europene pentru a atenua efectele negative asupra cererii agregate.
Statisticile guvernamentale arată că deficitul bugetului general consolidat în primul semestru al anului 2025 a fost mai mare cu peste 6 miliarde de lei față de aceeași perioadă din 2024, ajungând la 69,8 miliarde de lei.
Guvernatorul BNR și-a exprimat îngrijorarea că, în ciuda planurilor de austeritate, România ar putea rata ținta de deficit de 7% – un prag discutat în contextul Planului Bugetar Structural și a planului pe șapte ani aprobat de Comisia Europeană, care vizează reducerea treptată a deficitului până sub 3% în 2030. El a subliniat dificultățile implementării măsurilor de austeritate, care necesită modificări legislative complexe și pot avea impact social și politic semnificativ.
Reacțiile BNR sunt susținute de apeluri pentru o corecție fiscal-bugetară realistă, care să asigure stabilitatea socială și politică — o abordare în linie cu recomandările autorității monetare.
Pe plan extern, BNR avertizează că, fără reforme structurale complementare, contribuția netă negativă a exporturilor la creșterea economică, prezentă și în 2025, ar putea compromite și mai mult poziția externă a României — o tendință ce ar putea ameliora abia din 2026.
