Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a efectuat joi o vizită oficială la București, a doua pe care o face în România — prima datând din octombrie 2023. Cu această ocazie, el s-a întâlnit cu președintele român Nicușor Dan la Palatul Cotroceni, cei doi lideri susținând o conferință comună de presă în care au anunțat semnarea mai multor documente de cooperare, inclusiv un acord de parteneriat strategic bilateral și acorduri concrete în domeniile apărării și energiei.
Producție comună de drone pe teritoriul României
Unul dintre cele mai importante anunțuri ale zilei a vizat cooperarea militaro-industrială: România și Ucraina au semnat un document care prevede demararea producției comune de drone pe teritoriul român. Zelenski a declarat că Ucraina va pune la dispoziție expertiza acumulată pe câmpul de luptă, inclusiv cunoștințele de software dezvoltate în cei patru ani de război, urmând ca militarii ucraineni să contribuie cu experiența lor operațională. Detaliile tehnice rămân, deocamdată, la nivel general, președintele ucrainean precizând că nu poate oferi informații suplimentare în această fază.
Zelenski a subliniat importanța acestui tip de cooperare în contextul mai larg al apărării europene, reamintind că Rusia utilizează masiv drone de tip Shahed — de producție iraniană — împotriva Ucrainei, iar sistemele convenționale de rachete nu sunt suficiente pentru a le contracara. El a anunțat că sistemul de apărare antidronă dezvoltat de Ucraina va fi prezentat și partenerilor americani și europeni.
România participă, totodată, în cadrul mecanismului european SAFE, alături de Ucraina, în vederea dezvoltării de capabilități militare comune.
Doi interconectori de energie electrică și colaborare în petrol și gaze
Al doilea mare pachet de acorduri semnate privește sectorul energetic. România și Ucraina vor construi două linii noi de interconectare electrică, un proiect pe care Zelenski l-a descris drept esențial pentru securitatea energetică a Ucrainei, dar și avantajos pentru România în contextul consolidării rolului său regional. Ambiția declarată este ca primul interconector — cel mai mare — să fie funcțional până la sfârșitul anului 2026.
Pe lângă energia electrică, cei doi președinți au discutat despre posibilitatea transportului de gaze naturale din Statele Unite prin România, dar și despre proiecte comune de exploatare a petrolului și gazelor în Marea Neagră. Zelenski a menționat că există un potențial semnificativ de colaborare în acest domeniu, precizând că o parte din gazele neutilizate de Ucraina ar putea fi stocate și redistribuite altor state europene.
Sprijin diplomatic și integrare europeană
Nicușor Dan a reafirmat sprijinul necondiționat al României pentru parcursul european al Ucrainei, angajament care se traduce prin susținerea activă în toate formatele multilaterale — Uniunea Europeană și NATO. Totodată, președintele român a transmis că România va continua să sprijine Ucraina atât diplomatic, cât și prin proiecte concrete de conectivitate și infrastructură comună.
În deschiderea conferinței, Nicușor Dan a abordat și istoricul relației bilaterale, recunoscând că între cele două țări a existat, în trecut, o anumită neîncredere, „care s-a evaporat în momentul începerii războiului din 2022″. El l-a invitat pe Zelenski să participe la reuniunea formatului București 9 (B9), care va avea loc în mai, la București.
Minoritatea română din Ucraina
Nicușor Dan a anunțat că a discutat și despre situația comunității românești din Ucraina, primind garanții că școlile cu predare în limba română vor continua să funcționeze și că drepturile minorității române vor fi respectate.
Program extins la București
Pe lângă întâlnirea cu șeful statului, Zelenski a avut programată și o întrevedere cu premierul Ilie Bolojan. De asemenea, el a vizitat Baza 86 Aeriană de la Fetești, unde funcționează centrul de pregătire a piloților ucraineni pentru avioanele F-16 — un simbol concret al implicării României în efortul de apărare al Ucrainei.
Vizita marchează o nouă etapă în relația bilaterală româno-ucraineană, transformată în ultimii patru ani dintr-un parteneriat marcat de suspiciuni istorice într-o axă strategică activă, cu proiecte comune în apărare, energie și diplomație europeană.
