Într-un nou episod tensionat care pune față în față instituțiile europene și autoritățile de la Atena, procurorul-șef european Laura Codruța Kovesi a solicitat oficial Comisiei Europene activarea mecanismului de condiționalitate împotriva Greciei, instrument considerat una dintre cele mai dure sancțiuni aflate la dispoziția Bruxelles-ului. Demersul vine în contextul în care Parchetul European acuză guvernul elen că încearcă să limiteze independența și eficiența procurorilor europeni implicați într-o amplă anchetă privind fraudarea fondurilor agricole europene.
Conflictul s-a amplificat după modificări legislative adoptate rapid în Grecia și după refuzul Consiliului Superior al Magistraturii elen de a confirma integral reînnoirea mandatelor pentru trei procurori europeni delegați care instrumentau dosare sensibile de corupție și fraudă cu fonduri UE. EPPO (European Public Prosecutor’s Office) consideră că aceste decizii afectează direct capacitatea instituției de a investiga independent infracțiuni care prejudiciază bugetul Uniunii Europene.
Scrisoarea trimisă de Kovesi către Comisia Europeană invocă Regulamentul privind condiționalitatea, mecanism introdus de Uniunea Europeană pentru protejarea bugetului comunitar în situațiile în care statul de drept este afectat. În practică, activarea sa poate duce la suspendarea sau blocarea unor fonduri europene, motiv pentru care instrumentul este descris frecvent drept „arma nucleară” a Bruxelles-ului.
La originea conflictului se află una dintre cele mai mari anchete recente privind utilizarea subvențiilor agricole europene în Grecia. Procurorii EPPO investighează un sistem considerat „masiv și sistematic”, prin care sute de persoane ar fi obținut ilegal fonduri europene prin declarații false privind terenuri agricole și efective de animale. Conform datelor preliminare prezentate de anchetatori, prejudiciul estimat depășește 19 milioane de euro.
Ancheta a produs un puternic seism politic la Atena după ce Parchetul European a cerut ridicarea imunității pentru 11 parlamentari greci aflați în funcție, toți membri ai partidului de guvernământ Noua Democrație, formațiunea condusă de premierul Kyriakos Mitsotakis. În dosar apar și foști oficiali din Ministerul Agriculturii, iar presa elenă și europeană a relatat despre interceptări și legături directe între politicieni, intermediari și funcționari implicați în distribuirea subvențiilor agricole.
Printre cazurile investigate de procurori se află solicitări de subvenții pentru pășuni inexistente, livezi declarate pe terenuri militare sau plantații de banane raportate în zone montane precum Muntele Olimp. Potrivit EPPO, schema exploata inclusiv lipsa unui cadastru complet în Grecia.
În paralel, autoritățile elene au început să critice public activitatea Parchetului European. Premierul Mitsotakis a cerut inițial accelerarea investigațiilor, însă ulterior a acuzat EPPO de scurgeri selective de informații către presă și de influențarea climatului politic intern.
Pentru Kovesi, cazul Greciei reprezintă unul dintre cele mai sensibile teste instituționale de la înființarea EPPO. În mai multe intervenții publice recente, șefa Parchetului European a avertizat că instituția pe care o conduce se confruntă cu presiuni politice și cu lipsa resurselor necesare pentru investigarea fraudelor la nivel european. Ea a declarat că dorește finalizarea rapidă a anchetei privind subvențiile agricole din Grecia, invocând interesul public major și nevoia clarificării situației.
Scandalul a avut deja consecințe politice importante în Grecia, unde mai mulți oficiali au fost forțați să demisioneze pe fondul presiunilor publice și al dezvăluirilor din anchetă. În același timp, conflictul dintre EPPO și autoritățile elene este urmărit atent la Bruxelles, deoarece ar putea deveni un precedent important pentru relația dintre instituțiile europene și statele membre în materie de protecție a fondurilor comunitare și independență a justiției.
