Economia României traversează unul dintre cele mai dificile procese structurale din ultimele decenii, după ce industria prelucrătoare și-a redus drastic contribuția la PIB în doar zece ani. Avertismentul a fost lansat de economistul Ionuț Dumitru, consilier al premierului interimar Ilie Bolojan, care a descris situația drept o „dezindustrializare masivă” și a susținut că România a devenit „un caz extrem în Europa”. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui eveniment organizat de PNL și vin într-un moment în care economia românească se confruntă cu presiuni tot mai mari legate de competitivitate, deficit bugetar și costurile ridicate ale energiei.
Potrivit datelor prezentate de economist, industria prelucrătoare reprezenta în 2015 aproximativ 24-25% din PIB, nivel care plasa România ușor peste media europeană în ceea ce privește ponderea industriei în economie. În prezent, contribuția sectorului industrial a coborât la aproximativ 13-14%, ceea ce înseamnă o pierdere de aproape zece puncte procentuale într-un singur deceniu. Ionuț Dumitru a afirmat că declinul este mult mai accentuat decât în alte state europene, inclusiv Germania, care și ea a resimțit efectele concurenței globale și ale crizei energetice.
Industriile care au pierdut cel mai mult în ultimii ani
Scăderea industrială a afectat în special sectoarele bazate pe costuri reduse de producție și forță de muncă ieftină. Printre domeniile care au înregistrat recul semnificativ se numără industria alimentară, producția de băuturi și tutun, textilele, îmbrăcămintea, industria chimică și producția de hârtie. Potrivit economistului, aceste ramuri economice au avut o valoare adăugată relativ redusă și au devenit vulnerabile în contextul creșterii accelerate a salariilor și al scumpirii energiei.
Datele prezentate indică faptul că multe companii industriale au fost afectate de majorarea costurilor de producție într-un ritm mai rapid decât creșterea productivității. În ultimii ani, România a avut unele dintre cele mai mari creșteri salariale din Uniunea Europeană, însă productivitatea nu a ținut pasul cu această evoluție. În paralel, prețurile la energie și gaze naturale au crescut puternic după criza energetică europeană declanșată în urma conflictului din Ucraina și a perturbărilor de pe piața energetică europeană.
Ionuț Dumitru a explicat că există o corelație clară între creșterea costurilor energetice și reducerea ponderii industriei în economie. România ar fi fost afectată mai puternic decât alte state europene, iar acest lucru a dus la pierderea competitivității pentru multe sectoare industriale. Chiar și industria auto, considerată unul dintre motoarele economiei românești și un sector cu valoare adăugată ridicată, a început să resimtă presiunile generate de costurile tot mai mari.
Problema competitivității și presiunea deficitului bugetar
Economistul a legat direct procesul de dezindustrializare de problema competitivității economice a României. În opinia sa, necesitatea reducerii deficitului bugetar scoate la suprafață vulnerabilitățile structurale ale economiei, în special dependența de sectoare cu productivitate redusă și investiții insuficient orientate către dezvoltare industrială și tehnologică.
În ultimii ani, economia românească a fost susținută în mare parte de consum, în timp ce investițiile productive și modernizarea industrială au avansat într-un ritm mai lent. Specialiștii avertizează că lipsa unor politici industriale coerente și costurile ridicate de operare au determinat multe companii să reducă producția sau să își relocheze activitatea către alte state mai competitive.
În același timp, presiunea asupra finanțelor publice obligă autoritățile să reducă deficitul bugetar, ceea ce poate limita spațiul pentru măsuri de sprijin economic și investiții masive în industrie. Contextul european complică și mai mult situația, în condițiile în care statele occidentale accelerează programele de reindustrializare și investițiile în tehnologii verzi, producție strategică și energie ieftină.
Reformele și energia ieftină, văzute drept soluții
Ionuț Dumitru consideră că una dintre condițiile esențiale pentru oprirea declinului industrial este reducerea costurilor energetice și creșterea eficienței sistemului energetic. În paralel, economistul susține că investițiile publice trebuie prioritizate mai riguros și orientate către proiecte cu impact economic real și efect multiplicator în economie.
Consilierul lui Ilie Bolojan a subliniat că majorarea salariilor este un proces firesc într-o economie în dezvoltare, însă aceasta trebuie susținută de o creștere reală a productivității și a performanței economice. În lipsa unor reforme structurale și a unor politici care să stimuleze competitivitatea, avertismentul economiștilor este că România riscă să își reducă și mai mult capacitatea industrială și să devină tot mai dependentă de importuri și consum intern.
