Un studiu recent, publicat în revista JAMA Network Open, a analizat impactul pe termen lung al vaccinării cu ARN mesager (ARNm) împotriva COVID‑19 asupra mortalităţii generale la adulți. Cercetarea, realizată de grupul francez Epi‑Phare pe baza datelor din sistemul național de asigurări de sănătate (SNDS), a implicat o cohortă de persoane cu vârste între 18 şi 59 de ani, care erau active în sistemul de sănătate în 2020 și erau în viață la 1 noiembrie 2021. Expunerea la vaccinare a fost definită ca primirea primei doze mRNA în perioada 1 mai – 31 octombrie 2021, moment ce corespundea campaniei de vaccinare de masă pentru adulți în Franța. Cohorta finală cuprindea aproximativ 22,8 milioane de persoane vaccinate şi circa 5,9 milioane nevaccinate. Monitorizarea mortalităţii a început abia la șase luni după “data‑index” (pentru a evita un potențial „bias” metodologic) și s‑a întins până la 31 martie 2025, adică o durată medie de aproximativ 45 de luni (~ 3 ani și 9 luni).
Rezultatele arată că, pe întreaga perioadă de urmărire, în grupul vaccinat s-au înregistrat 98.429 decese (aproximativ 0,4 %), în timp ce în grupul nevaccinat au fost 32.662 decese (aproximativ 0,6 %). După ajustarea pentru variabile sociodemografice și circa 41 de comorbidități, analiza statistică a indicat un risc cu aproximativ 25 % mai mic de mortalitate totală (toate cauzele) pentru cei vaccinați comparativ cu cei nevaccinați (raport de risc ponderat wHR = 0,75; interval de încredere 95 %: 0,75–0,76). În ceea ce privește decesele direct asociate COVID‑19, grupa vaccinată a avut un risc cu circa 74 % mai mic (wHR = 0,26; 95 % CI: 0,22–0,30).
Analize suplimentare — care au exclus decesele cauzate de COVID‑19 — au demonstrat că mortalitatea generală rămâne semnificativ mai mică la vaccinați, comparativ cu nevaccinaţi. Această reducere de mortalitate s‑a observat nu doar pentru decese legate de COVID‑19, ci şi pentru decese din alte cauze: boli cardiovasculare, cancer, afecțiuni respiratorii, dar şi cauze externe precum accidente sau suicid. Practic, beneficiul nu se limitează la protecția împotriva COVID, ci pare să se extindă la o mortalitate generală redusă.
Autorii studiului interpretează aceste date ca o confirmare puternică a siguranței pe termen mediu/lung a vaccinurilor mRNA, la adulți tineri şi de vârstă medie — nu există dovezi că vaccinarea crește mortalitatea pe termen lung; dimpotrivă, datele sugerează un efect protector care reduce semnificativ riscul de deces. Această constatare vine într-un context global de dezinformare, unde unii susţin că riscurile așa‑numitelor „forme tardive” ale vaccinului ar putea fi grave. În acest sens, studiul oferă dovezi concrete, pe milioane de persoane, că astfel de temeri nu se reflectă într‑o mortalitate crescută.
Autorii recunosc, însă, unele limitări. Studiul include doar persoane vaccinate cu doza inițială (prima doză) între 1 mai și 31 octombrie 2021 — cei vaccinați mai devreme sau cu alte tipuri de vaccinuri au fost exclusi. De asemenea, detaliile privind cauzele specifice de deces sunt disponibile doar parțial (până la sfârșitul lui 2023), iar factori confuzori — precum stilul de viață, nivelul socio‑economic, accesul la servicii de sănătate — pot influența mortalitatea și nu pot fi controlați complet, chiar dacă modelele statistice au încercat ajustări. În mod particular, fenomenul denumit „healthy‑vaccinee bias” — adică tendința persoanelor mai sănătoase să se vaccineze — nu poate fi eliminat complet.
În concluzie, pentru adulţii cu vârste între 18 şi 59 de ani, vaccinarea cu ARNm împotriva COVID‑19 nu se asociază cu un risc crescut de deces pe termen mediu/lung. Din contră, datele arată o reducere semnificativă a mortalităţii generale, inclusiv din cauze non‑COVID. Aceste rezultate întăresc încrederea în profilul de siguranță şi eficacitatea pe termen lung a vaccinurilor mRNA, oferind o bază solidă pentru deciziile de sănătate publică.
