Începând cu 10 decembrie 2025, Australia va deveni prima ţară din lume care interzice persoanelor sub 16 ani să folosească reţele sociale. Decizia vine după adoptarea unui amendament la legea de siguranţă online [Online Safety Amendment (Social Media Minimum Age) Act 2024], ce obligă marile companii tehnologice să blocheze sau să șteargă conturile minorilor — fără excepţii, chiar şi cu acordul părinţilor.
Platformele vizate includ cele mai populare — Facebook, Instagram, TikTok, Snapchat, YouTube, dar și X (fostul Twitter), Reddit, Twitch, Kick sau Threads. În caz de neconformare, companiile riscă amenzi de până la 49,5 milioane dolari australieni (aproximativ 32–33 milioane dolari americani).
De ce o asemenea măsură
Guvernul australian și susținătorii legii argumentează că scopul este protejarea copiilor și adolescenților de pericole reale: conținut nepotrivit (violence, pornografie), hărțuire online, presiuni sociale, dependență de algoritmi și riscuri pentru sănătatea mintală. În viziunea autorilor legii, tinerii ar trebui să se îndepărteze de telefoane și să se concentreze pe activități offline — sport, socializare reală, jocuri.
De asemenea, Australia speră că prin această măsură va fi un fel de „laborator” global pentru reglementarea digitală — alte țări ar putea să adopte reguli similare dacă rezultatele sunt văzute ca pozitive.
Critici și îngrijorări
Dar legea este puternic criticată. Cel mai frecvent argument: riscul de izolare socială pentru adolescenţii care folosesc social media pentru a păstra legătura cu prieteni, familie, comunități, sau care aparțin unor grupuri vulnerabile (refugiați, minorități, persoane cu nevoi speciale).
Criticii susțin că interdicția absolută, fără opțiuni alternative (control parental, limite flexibile, educație digitală), încalcă libertatea de exprimare și exclude tinerii din viața digitală — chiar de la implicare civică sau socială.
Mai mult, aplicarea practică e pusă sub semnul întrebării: verificarea vârstei la înscriere este complicată, iar adolescenții pot încerca să ocolească restricțiile — creând conturi false, folosind VPN-uri sau migrând spre platforme mai puțin reglementate.
Criticii avertizează de asemenea că aceşti tineri ar putea fi împinși spre zone ale internetului greu de monitorizat — tocmai acele zone pe care legea vrea să le protejeze.
Un paradox: legea, deși gândită ca o protecție, ar putea, în unele cazuri, să afecteze bine-starea emoțională și socială a adolescenților — prin eliminarea accesului la comunități online care le ofereau sprijin, socializare, exprimare de sine.
Concluzie
Măsura adoptată de Australia este fără precedent — intenția de a proteja minori este clară, dar efectele sociale, emoționale și culturale rămân greu de anticipat. Există potențial real de reducere a riscurilor legate de siguranță online, dar și riscul ca restricția să aibă consecințe negative — izolarea copiilor, limitarea libertății lor digitale, sau migrarea spre platforme sub radar. Rămâne de văzut dacă interdicția va atinge scopurile propuse sau dacă va genera efecte nedorite, transformându-se într-un studiu de caz global pentru reglementarea internetului.
> Citeste mai mult pe techzoom.ro
