Într-o perioadă în care optimismul european este în scădere, un nou sondaj Flash Eurobarometer arată că războiul din Ucraina este perceput de aproape jumătate dintre cetățenii UE ca fiind cea mai gravă provocare pentru blocul comunitar. Acest lucru coincide cu o scădere de șase puncte procentuale față de anul anterior în nivelul de încredere în viitorul Uniunii Europene.
Declinul încrederii este generalizat: țări precum Malta, Austria, Italia sau Grecia au înregistrat cele mai mari scăderi de optimism. Cu toate acestea, tinerii rămân mai încrezători decât generațiile mai în vârstă – aceștia sunt mai deschiși la ideea unui viitor european, în timp ce adulții mai în vârstă compară răspunsurile slabe ale liderilor europeni cu momente mai puternice din trecut. Profesorul Alberto Alemanno de la HEC Paris avertizează că acest declin ar putea indica un „vid de conducere la nivel european”: în locul unei poziții autonome, UE pare să se acomodeze, mai ales în fața presiunilor americane în domenii precum comerțul și suveranitatea regulatoare.
În sondaj, europenii au identificat și, în paralel, care cred că sunt cele mai stringente provocări ale UE: pe lângă războiul din Ucraina (aproximativ 47% dintre respondenți), migranța neregulată apare la 38%, iar costul vieții și schimbările climatice sunt semnalate fiecare de câte 29%.
Pe tema războiului, ambele poziții instituționale și publice sunt clare: liderii UE susțin că orice plan de pace trebuie să respecte trei principii-cheie. Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a subliniat că granițele nu pot fi schimbate prin forță; că Ucraina nu trebuie pusă într-o poziție vulnerabilă; și că rolul UE trebuie să fie central în orice negocieri. Kaja Kallas, șefa diplomației UE, a reiterat nevoia ca europenii să aibă un loc real la masa discuțiilor despre pace, iar un plan de pace eficient trebuie să fie susținut de Ucraina și de Europa în mod echilibrat.
Pe de altă parte, sondajul scoate la iveală și credința puternică în capacitatea UE de a acționa: 81% dintre europeni cer diversificarea relațiilor comerciale pentru a reduce dependența economică, iar 82% cer măsuri care să asigure echitatea socială între generații și grupuri sociale.
În termeni de puncte forte ale Uniunii, cetățenii o apreciază în primul rând pentru respectarea democrației, drepturilor omului și statului de drept (36%). În 16 state membre, acest lucru este considerat cel mai mare atu al UE. Alte state subliniază puterea economică, industrială și comercială a Uniunii, iar solidaritatea între țările UE rămâne un argument important — deși doar puțin peste un sfert dintre participanți o menționează ca pe un avantaj central.
Contextual, această percepție vine într-un moment în care Europa se confruntă cu multiple crize interconectate: presiuni geopolitice, întrebări legate de independență energetică și nevoia unei tranziții ecologice. De altfel, războiul din Ucraina este văzut și ca un impuls pentru schimbare verde: un sondaj al Băncii Europene de Investiții arată că 66% dintre europeni cred că criza energetică declanșată de invazie ar trebui să accelereze tranziția ecologică.
În plus, pe plan ecologic, războiul are consecințe grave: incendiile provocate de conflict, degradarea solului, contaminarea cu toxine și distrugerea infrastructurii ridică riscuri semnificative pentru mediu și sănătatea publică, mai ales în Ucraina, dar și mai larg.
Asadar, războiul rămâne prioritatea cea mai presantă pentru europeni, dar costul vieții și schimbările climatice întăresc presiunea asupra autorităților europene pentru acțiuni integrate. În ochii multora, UE trebuie să găsească un echilibru între securitate, solidaritate și sustenabilitate pentru a răspunde provocărilor complexe ale momentului.
