Pentru 45% dintre români, cea mai importantă aspirație este să le asigure celor dragi un trai sigur din punct de vedere financiar. Renovarea locuinței, călătoriile, dezvoltarea profesională și deschiderea unei afaceri se regăsesc, de asemenea, printre obiectivele personale, însă lipsa banilor și incertitudinea economică îi determină pe mulți să amâne punerea lor în practică.
Datele prezentate de un studiu realizat în luna septembrie 2026 în rândul a peste 1.000 de persoane din mediul urban, evidențiază diferența dintre ceea ce își doresc românii și măsurile concrete pe care le iau pentru a-și îndeplini obiectivele.
Siguranța familiei, înaintea aspirațiilor personale
Pentru aproape jumătate dintre respondenți, prioritatea este stabilitatea financiară a familiei. Obiectivul reflectă preocuparea pentru un venit suficient, capacitatea de a acoperi cheltuielile curente și posibilitatea de a face față unor situații neprevăzute, fără ca acestea să afecteze grav nivelul de trai.
Pe lista aspirațiilor urmează călătoriile și experiențele personale importante, menționate de 41% dintre participanții la studiu. Alți 40% își doresc să renoveze locuința sau să îmbunătățească spațiul în care trăiesc.
Timpul liber și independența profesională reprezintă alte obiective importante. Peste o treime dintre români ar vrea să muncească mai puțin și să aibă mai mult timp pentru ei, în timp ce 31% își doresc să își deschidă propria afacere.
Aceste priorități arată că aspirațiile nu se limitează la acumularea de bani. Ele includ un echilibru mai bun între muncă și viața personală, condiții de locuire mai bune și oportunitatea de a construi un proiect profesional propriu. Totuși, realizarea lor depinde în mare măsură de resursele disponibile și de capacitatea oamenilor de a-și planifica veniturile și cheltuielile.
De ce își amână românii planurile de viitor
Deși obiectivele sunt clare, trecerea de la intenție la acțiune rămâne dificilă. 78% dintre respondenți consideră că mai au nevoie de cel puțin un an înainte de a-și pune planurile în practică. În plus, unul din trei își amână obiectivele cu cel puțin trei ani.
Lipsa banilor este principalul obstacol: 43% dintre participanți spun că nu dispun de resursele financiare necesare. Pentru alții, cheltuielile urgente au prioritate în fața economisirii pentru proiecte pe termen lung. În același timp, 30% preferă să aștepte din cauza nesiguranței economice.
Un alt factor este dificultatea de a identifica momentul potrivit pentru a începe. Timpul și atenția sunt resurse limitate, iar multitudinea de preocupări poate împiedica transformarea intențiilor în acțiuni concrete.
Sunt de interes maxim importanța colaborării și a comunicării în atingerea obiectivelor. Ideile și proiectele personale pot avea șanse mai mari de reușită atunci când sunt discutate cu alte persoane, de la care pot veni sprijin, oportunități sau observații utile.
Tinerii își doresc studii suplimentare și oportunități profesionale
Obiectivele diferă și în funcție de vârstă. În categoria persoanelor cu vârste între 25 și 34 de ani, 37% vor să învețe ceva nou sau să își continue studiile, în timp ce 30% iau în calcul mutarea într-un alt oraș sau chiar în altă țară.
În același timp, datele studiului indică interes pentru investiții în rândul tinerilor: 23% investesc regulat, iar alți 27% investesc atunci când își permit.
Aceste diferențe sugerează că obiectivele financiare nu sunt statice. Pe măsură ce se schimbă etapa de viață, se modifică și prioritățile, de la educație și mobilitate profesională la locuință, familie și stabilitate pe termen lung. Totuși, intenția de a investi nu trebuie confundată cu existența unor economii suficiente sau cu atingerea independenței financiare.
Studiile recente confirmă presiunea asupra bugetelor familiale
Datele sondajului sunt susținute de alte cercetări publicate în 2026, care indică dificultățile întâmpinate de o parte importantă a populației în menținerea echilibrului financiar.
Potrivit studiului global Voice of the Consumer 2026, publicat de PwC România la 28 septembrie, numai 26% dintre consumatorii români se consideră într-o situație financiară confortabilă. Această categorie include persoanele care își pot achita facturile lunare și le rămân bani pentru economii, vacanțe, activități recreative și cheltuieli pentru sănătate și bunăstare.
În plus, 10,8% dintre respondenții din România au declarat că familiile lor întâmpină dificultăți în plata facturilor lunare. Cercetarea a inclus 707 respondenți din România, în cadrul unui studiu internațional realizat în perioada februarie-martie 2026.
Un alt semnal de vulnerabilitate apare în Barometrul UNSAR-IRES, publicat în iunie 2026. Potrivit acestuia, 29% dintre români nu au un plan de rezervă pentru situația în care un accident sau o boală gravă i-ar împiedica să contribuie la veniturile familiei. Într-un asemenea scenariu, 47% dintre respondenții care au luat în calcul această posibilitate s-ar baza pe sprijinul rudelor, iar 36% ar apela la economiile personale.
Cele două cercetări abordează aspecte diferite de studiul privind aspirațiile românilor, însă conturează aceeași problemă: siguranța financiară depinde nu doar de veniturile curente, ci și de capacitatea de a economisi și de a face față unor cheltuieli neprevăzute.
Planurile financiare rămân, pentru mulți, la stadiul de intenție
În ciuda obiectivelor declarate, numai aproximativ doi din zece participanți la studiu au început să facă pași concreți pentru realizarea planurilor lor financiare. Diferența dintre aspirații și acțiune rămâne, astfel, una dintre principalele provocări evidențiate de cercetare.
Rezultatele nu înseamnă că toți cei care își amână obiectivele o fac din lipsă de disciplină. Veniturile insuficiente, cheltuielile obligatorii și incertitudinea economică pot limita efectiv posibilitatea de a economisi sau de a investi.
În acest context, stabilirea unor obiective realiste, urmărirea cheltuielilor și constituirea treptată a unei rezerve financiare pot reprezenta pași utili, în măsura în care bugetul permite acest lucru. Aceste măsuri nu elimină riscurile economice, dar pot ajuta gospodăriile să se pregătească mai bine pentru situații neprevăzute.
…
Pentru mulți români visul nu înseamnă neapărat bogăție, ci posibilitatea de a-și proteja familia și de a trăi fără presiunea permanentă a problemelor financiare. Provocarea este transformarea acestei priorități într-un plan care să poată fi pus în practică.
