Brașov și Cluj-Napoca își mențin pozițiile dominante în clasamentul celor mai atractive orașe pentru locuire din România, în timp ce Constanța urcă pe locul al treilea și intră pe podiumul preferințelor urbane ale românilor. Datele sunt incluse în ediția 2026 a Indexului de Atractivitate Urbană, realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare (IOV), analiză care măsoară percepția privind atractivitatea principalelor centre urbane din țară și modul în care acestea răspund așteptărilor legate de calitatea vieții.
Noua ediție confirmă o tendință observată în ultimii ani: dezvoltarea economică nu mai este singurul criteriu care definește un oraș atractiv pentru locuire. Experiența urbană, accesul la activități culturale și recreative, infrastructura, mediul și dinamica socială cântăresc tot mai mult în percepția locuitorilor.
Brașovul își păstrează prima poziție în clasament, consolidându-și statutul de oraș perceput drept un model de echilibru între dezvoltare economică și calitatea vieții. Poziționarea municipiului este susținută de mai mulți factori, printre care proximitatea față de zone turistice și naturale, infrastructura urbană și nivelul ridicat al atractivității generale.
Pe locul al doilea se menține Cluj-Napoca, unul dintre cele mai importante centre universitare și economice ale țării. În ultimii ani, municipiul și-a consolidat profilul de pol regional de dezvoltare, susținut de ecosistemul antreprenorial, sectorul tehnologic și capacitatea de a atrage investiții și populație activă.
Analizele incluse în raportul CITY INDEX arată că performanța Clujului este explicată printr-un model de dezvoltare bazat pe echilibru între prosperitate și calitatea locului. Deși Bucureștiul continuă să domine indicatorii economici clasici, precum cifra de afaceri, numărul companiilor mari și puterea financiară, Clujul obține rezultate mai bune în ceea ce privește educația, mediul urban, vitalitatea socială și percepția asupra calității vieții.
Cea mai importantă schimbare din ediția 2026 este însă ascensiunea Constanței pe locul al treilea. Evoluția municipiului modifică structura podiumului și evidențiază schimbări în modul în care este evaluată atractivitatea urbană. Orașul-port beneficiază de o combinație între potențialul economic, poziționarea geografică și dezvoltarea componentelor asociate experienței urbane, precum turismul și oferta de petrecere a timpului liber.
În clasamentul general se regăsesc în continuare centre urbane care și-au consolidat pozițiile în ultimii ani. Sibiu și Timișoara rămân în grupul orașelor cu performanțe ridicate, iar Bucureștiul și Iașiul continuă să fie considerate centre urbane importante în percepția populației. De asemenea, orașe precum Alba Iulia sau Piatra-Neamț reușesc să își mențină vizibilitatea în clasamentele privind calitatea vieții și atractivitatea urbană.
Potrivit metodologiei CITY INDEX, performanța urbană este măsurată prin 51 de indicatori grupați în trei componente majore: „Calitate”, „Prosperitate” și „Vibrație”. Acestea evaluează aspecte precum infrastructura, educația, sănătatea, economia locală, conectivitatea, viața culturală, turismul și dinamica socială. Analiza combină date statistice oficiale cu evaluări provenite din experiențele și percepțiile rezidenților și turiștilor.
Raportul evidențiază și o serie de tendințe structurale care influențează dezvoltarea urbană în România. Una dintre concluzii arată că marile orașe continuă să beneficieze de avantaje asociate dimensiunii economice și demografice. Municipiile cu populații mari au capacitatea de a atrage investiții, locuri de muncă și populație activă, ceea ce creează un cerc favorabil dezvoltării. În schimb, multe orașe mici se confruntă cu scăderea populației și îmbătrânirea demografică.
O altă concluzie importantă a raportului indică faptul că oportunitățile de petrecere a timpului liber și componenta de divertisment au devenit factori cu influență majoră asupra performanței urbane. Datele analizate de Institutul pentru Orașe Vizionare arată că experiențele culturale, gastronomia, evenimentele și activitățile recreative influențează tot mai mult modul în care oamenii evaluează un oraș. Acest indicator a depășit, în anumite analize, factori considerați tradițional decisivi, precum salariile sau infrastructura economică.
| Loc | Oraș | Elemente asociate atractivității urbane |
| 1 | Brașov | Echilibru între calitatea vieții, infrastructură, acces la zone turistice și mediu natural |
| 2 | Cluj-Napoca | Ecosistem economic și tehnologic puternic, centru universitar major, viață socială activă |
| 3 | Constanța | Potențial economic, poziționare strategică, turism și oportunități de petrecere a timpului liber |
| 4 | Sibiu | Patrimoniu cultural, turism, calitate urbană și infrastructură |
| 5 | Timișoara | Centru economic regional, investiții și diversitate economică |
| 6 | București | Cea mai mare putere economică, ofertă culturală extinsă, oportunități profesionale |
| 7 | Iași | Centru universitar și medical important, dezvoltare regională |
| 8 | Alba Iulia | Dezvoltare bazată pe patrimoniu, turism și investiții urbane |
| 9 | Piatra-Neamț | Atractivitate naturală și calitate a mediului |
| 10 | Oradea | Investiții în infrastructură și regenerare urbană |
Ce indică topul 2026:
- 7 din 10 orașe sunt situate în interiorul arcului carpatic sau în proximitatea acestuia, tendință observată și în rapoartele CITY INDEX.
- Centrele universitare majore (Cluj-Napoca, Iași, București, Timișoara) continuă să aibă un avantaj competitiv prin atragerea populației tinere.
- Calitatea experienței urbane și oferta de divertisment au devenit factori centrali în percepția atractivității unui oraș.
Ediția 2026 a Indexului de Atractivitate Urbană confirmă astfel că dezvoltarea urbană este evaluată tot mai mult prin prisma experienței cotidiene a locuitorilor și nu exclusiv prin indicatori economici. Menținerea Brașovului și Clujului în fruntea clasamentului, alături de ascensiunea Constanței, sugerează o schimbare în criteriile după care românii aleg orașele în care își doresc să trăiască.
