Un număr extrem de redus de conturi domină ecosistemul dezinformării de pe TikTok în România, potrivit unei analize prezentate miercuri la Palatul Cotroceni, în cadrul Summitului European pentru Consolidarea Rezilienței la Dezinformare. Studiul arată că 76% din engagementul tuturor narativelor toxice distribuite pe platformă este generat de doar 10 conturi, semnalând o concentrare fără precedent a influenței în spațiul digital românesc.
Raportul a fost lansat de inițiativa „România Imună”, în colaborare cu OPSCII, institut de cercetare specializat în detectarea manipulării informaționale și furnizor al Comisiei Europene pentru monitorizarea interferențelor digitale. Concluziile analizei indică faptul că manipularea online nu mai este un fenomen dispersat, ci unul coordonat și concentrat în jurul unor rețele restrânse de conturi care reușesc să obțină vizibilitate masivă prin algoritmii platformei TikTok.
Datele prezentate la summit relevă și alte tendințe îngrijorătoare. Potrivit raportului, unul din șase influenceri activi în România și una din opt surse oficiale sau media distribuie în mod repetat informații false sau manipulatorii. În plus, aproximativ 20% dintre cele mai performante postări identificate în analiză fac parte din atacuri coordonate, ceea ce sugerează existența unor campanii organizate de amplificare a anumitor mesaje.
Autorii studiului susțin că utilizatorii români sunt expuși frecvent la conținut manipulator chiar și în primele minute de utilizare ale aplicației. Analiza arată că, dintre primele 50 de postări afișate unui utilizator român pe TikTok, nouă conțin elemente de dezinformare, în timp ce niciuna nu provine din surse oficiale. Cercetătorii consideră că acest dezechilibru favorizează propagarea teoriilor conspiraționiste, a mesajelor anti-occidentale și a campaniilor de influență politică.
Potrivit raportului, propaganda anti-occidentală reprezintă cea mai răspândită categorie narativă identificată în spațiul online românesc în 2026. Toate campaniile analizate au fost grupate în șase mari teme recurente, care includ mesaje anti-UE, anti-NATO, discursuri conspiraționiste și atacuri la adresa instituțiilor democratice.
Analiza vine într-un context european tot mai tensionat în ceea ce privește securitatea informațională și influența rețelelor sociale asupra proceselor democratice. În ultimii ani, TikTok a fost criticată în mai multe state europene pentru dificultatea de a controla propagarea conținutului manipulator și pentru modul în care algoritmii platformei pot amplifica rapid mesaje polarizante. Un studiu academic publicat recent arată că utilizatorii TikTok au un control limitat asupra conținutului afișat în feed-ul „For You”, iar sistemul recomandă frecvent materiale similare chiar și după ce utilizatorii încearcă să le elimine din preferințe.
În România, fenomenul a devenit tot mai vizibil după campaniile electorale și episoadele recente de mobilizare online intensă. Mai multe organizații civice și institute independente au avertizat în ultimele luni asupra existenței unor rețele de conturi care publică volume uriașe de conținut politic și manipulator. O analiză realizată recent de Expert Forum a identificat conturi care au postat mii de videoclipuri într-un interval foarte scurt, acumulând zeci de milioane de vizualizări prin distribuirea unor mesaje anti-guvernamentale și conspiraționiste.
Raportul prezentat la Cotroceni atrage atenția și asupra impactului economic al dezinformării. Potrivit estimărilor incluse în studiu, costul anual al fenomenului pentru România a ajuns la aproximativ un miliard de euro în 2025, prin efecte indirecte asupra încrederii publice, stabilității economice și climatului investițional. La nivel global, costurile generate de dezinformare sunt estimate la aproximativ 420 de miliarde de dolari, conform unor date citate în analiză.
În cadrul summitului, participanții au discutat despre necesitatea dezvoltării unor mecanisme rapide de detectare și combatere a manipulării online, precum și despre cooperarea dintre autorități, societatea civilă și platformele digitale. Inițiatorii proiectului „România Imună” au anunțat că intenționează să dezvolte o infrastructură civică și tehnologică dedicată monitorizării în timp real a campaniilor de influență și a interferențelor informaționale din mediul digital românesc.
