În noaptea de 12 spre 13 iunie 2025, Israelul a lansat o amplă operațiune militară redenumită „Rising Lion” (Trezirea Leului), vizând zeci de ținte din Iran – instalații nucleare (precum Natanz), fabrici de rachete balistice, baze militare și comandanți de rang înalt.
Israelul a folosit o combinație de avioane stealth F‑35 „Adir”, drone kamikaze, rachete de croazieră și bombe penetrante (precum GBU‑28) pentru a distruge instalații nucleare (ex. Natanz), baze militare și poziții ale Gărzilor Revoluționare. Operațiunea a fost precedată de atacuri cibernetice și bruiaj electronic care au paralizat parțial sistemele radar și apărarea antiaeriană iraniană. Atacul a avut loc în cel putin 5 valuri succesive și a fost coordonat cu precizie pentru a lovi simultan ținte strategice și comandanți de rang înalt.
La mijlocul zilei de 13 iunie, rapoartele din Iran indică faptul că Israelul a inițiat un nou val de atacuri, iar presa locală semnalează un incendiu la aeroportul militar din Tabriz, în nord-vestul țării, precum și explozii în Shiraz și la centrala nucleară din Natanz.
Pare ca Mossad-ul a jucat un rol esențial în atacul Israelului asupra Iranului, infiltrând agenți pentru identificarea țintelor, sabotând sisteme de apărare, introducând drone kamikaze și furnizând în timp real informații critice care au permis lovituri precise asupra instalațiilor nucleare și liderilor militari iranieni.
Principalele ținte iraniene lovite:
- Natanz – principala facilitate subterană de îmbogățire a uraniului, cu posibile utilizări militare.
- Fabrica de rachete și sisteme de apărare antiaeriană
- Conducerea militară – uciderea a doi dintre cei mai importanți comandanți iranieni: șeful Gărzilor Revoluționare (Hossein Salami) și șeful statului major al forțelor armate (Mohammad Bagheri), plus alți lideri IRGC, printre care Gholam Ali Rashid și Ali Shamkhani.
Motivul declarat de Israel: prevenirea iminentei amenințări nucleare generate de accelerarea programului de îmbogățire a uraniului către niveluri de tip bombă; Netanyahu a afirmat că Iranul a acumulat suficient uraniu pentru „nouă bombe” și ar fi „în punctul fără întoarcere” .
Pierderi estimate in Iran:
- Comandanți uciși: Salami, Bagheri, Rashid, Shamkhani – printre cele mai importante figuri ale aparatului militar iranian.
- Oameni de știință nucleari: mai multi cercetători (ex. Fereydoon Abbasi, Mohammad Mehdi Tehranchi și alții).
- Victime civile: peste 50 de persoane, între care femei și copii .
- Daune infrastructură: explozii în Teheran, la Natanz și alte localități iraniene, afectări grave ale instalațiilor nucleare și militare.
Context internațional și dinamica regională
- Reacția Iranului: a lansat peste 100 de drone atac, toate interceptate înainte de a ajunge în spațiul aerian israelian. Khamenei, liderul suprem al Iranului, a numit operațiunea „declarație de război” și a jurat „pedepse severe”.
- Reacții internaționale:
- SUA: neimplicate direct, dar Trump a avertizat Iranul să revină la negocieri și a pledat pentru diplomație.
- UE, Turcia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Franța, China: apel pentru de‑escaladare, temeri privind o conflagrație regională .
- International Atomic Energy Agency: confirmă că nu au fost depistate scurgeri radioactive la Natanz, dar se menține atentă.
- Prețuri pe piețe: petrolul și aurul au crescut cu 6–8% în urma atacului .
Ce urmează
Escaladare posibilă: Iran amenință cu represalii mai dure; Israelul s‑a aflat în stare de alertă, antisirenelor au răsunat acasă, iar spațiul aerian a fost închis.
Negocieri nucleare: viitoare runde, programate în Oman, riscă să fie destabilizate.
Risc regional: reacții transnaționale – zborurile ocolesc zonele Iran‑Iraq‑Iordania; Iordania a interceptat drone rachete; risc crescut de implicare a altor actori regionali.
…
Atacul israelian de noaptea de 12 spre 13 iunie 2025 concentrează tensiuni care au crescut de pe fundalul dosarului nuclear iranian. Vizând decapitatea vârful militar și nuclear al Teheranului, Israelul a arătat că este dispus la o abordare militară preventivă clară. Cu toate acestea, escaladarea amenință o destabilizare majoră regională, rotindu-se între negocieri, sancțiuni și confruntări directe. În zilele următoare, atenția se va muta către modul și amploarea contraatacului iranian, evoluția negocierilor nucleare și reacția internă a actorilor internaționali.