Europa s-a încălzit în 2025 într-un ritm de peste două ori mai rapid decât media globală, iar efectele schimbărilor climatice au devenit tot mai vizibile, de la valuri de căldură extreme până la topirea accelerată a ghețarilor și incendii forestiere fără precedent. Concluziile apar în raportul „European State of the Climate 2025”, publicat de Organizația Meteorologică Mondială (WMO) și de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice.
Potrivit documentului, cel puțin 95% din suprafața Europei a înregistrat temperaturi anuale peste medie în 2025. Valurile de căldură au afectat zone întinse ale continentului, de la regiunea mediteraneană până în nordul extrem. Un episod record de trei săptămâni a lovit zona sub-arctică Fennoscandia, iar temperaturile în apropierea și chiar în interiorul Cercului Polar au depășit 30 de grade Celsius. În localitatea Frosta din Norvegia s-a atins un vârf de 34,9 grade Celsius, un nivel considerat excepțional pentru acea regiune.
Raportul arată că Europa a avut în același timp un număr record de zile cu stres termic redus provocat de frig, ceea ce confirmă tendința de ierni mai blânde și de reducere a perioadelor geroase. Temperaturile minime au rămas peste valorile normale în cea mai mare parte a anului, iar suprafața continentului care înregistrează frecvent zile de îngheț continuă să se restrângă.
Schimbările climatice afectează puternic și regiunile reci ale Europei. Toate zonele glaciare europene au suferit pierderi nete de masă în 2025. Islanda a înregistrat a doua cea mai mare pierdere de ghețari din istoria măsurătorilor, iar stratul de zăpadă a fost cu 31% sub media obișnuită. În același timp, calota glaciară a Groenlandei a pierdut 139 de gigatone de gheață. Specialiștii avertizează că dispariția zăpezii și a gheții reduce capacitatea suprafețelor albe de a reflecta radiația solară, accelerând încălzirea suplimentară a climei.
Un alt record negativ a fost stabilit în apele europene. Temperatura medie anuală a suprafeței mărilor din regiune a fost cea mai ridicată consemnată vreodată, marcând al patrulea an consecutiv de maxime istorice. Nu mai puțin de 86% din zona oceanică europeană a fost afectată de valuri marine de căldură de intensitate cel puțin puternică, iar 36% din suprafață a trecut prin episoade severe sau extreme, cea mai mare proporție observată până acum.
În Marea Mediterană, întreaga suprafață a înregistrat cel puțin o zi cu val marin de căldură puternic în fiecare dintre ultimii trei ani. În 2025, temperatura medie anuală a apei a fost a doua cea mai mare măsurată vreodată. Fenomenul afectează biodiversitatea marină, pescuitul și poate amplifica disconfortul termic pe uscat, mai ales în timpul nopții.
Condițiile de căldură și secetă au favorizat și un sezon devastator al incendiilor forestiere. Aproximativ 1.034.550 de hectare au ars în Europa în 2025, cea mai mare suprafață înregistrată până acum și mai mare decât teritoriul Ciprului. Spania a fost una dintre cele mai afectate țări și a generat aproximativ jumătate din emisiile provenite din incendii. Niveluri record ale emisiilor produse de incendii au mai fost raportate în Cipru, Regatul Unit, Olanda și Germania.
Raportul notează și probleme hidrologice severe. Debitele râurilor europene au fost sub medie timp de 11 luni din an, iar 70% dintre cursurile de apă au avut niveluri anuale sub valorile normale. Deși furtunile și inundațiile au afectat mii de persoane, aceste fenomene au fost mai puțin extinse decât în anii recenți.
În paralel cu aceste semnale de alarmă, documentul menționează și un progres energetic: sursele regenerabile au furnizat 46,4% din electricitatea Europei în 2025, iar energia solară a atins un record de contribuție, de 12,5%. Autorii raportului susțin însă că ritmul actual al schimbărilor climatice impune măsuri mai rapide de adaptare și reducere a emisiilor.
( Sursa – https://wmo.int/news/media-centre/european-state-of-climate-2025-record-heatwaves-from-mediterranean-arctic-while-glaciers-shrink-and )
