La aproape un deceniu de la referendumul care a dus la ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, percepțiile politice și publice asupra Brexitului par să traverseze o schimbare semnificativă. Un nou sondaj publicat de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR) arată că două treimi dintre cetățenii din statele membre ale Uniunii Europene ar susține revenirea Regatului Unit în blocul comunitar, în timp ce în Marea Britanie tot mai mulți alegători consideră că efectele Brexitului au fost mai degrabă negative decât benefice.
Rezultatele sondajului, realizat în 15 țări europene, indică faptul că 66% dintre respondenți consideră că o eventuală readerare a Marii Britanii ar reprezenta o evoluție pozitivă sau cel puțin acceptabilă. Cele mai ridicate niveluri de susținere au fost înregistrate în state precum Olanda și Danemarca, unde aproximativ trei sferturi dintre participanți s-au declarat favorabili unei astfel de perspective. Interesant este faptul că sprijinul nu se limitează la electoratul tradițional proeuropean; inclusiv o parte dintre votanții formațiunilor eurosceptice și de extremă dreaptă s-au declarat deschiși către relații mai apropiate între Londra și Bruxelles.
Schimbarea de percepție pare și mai evidentă în interiorul Regatului Unit. Potrivit aceleiași cercetări, 75% dintre britanici susțin consolidarea relațiilor cu Uniunea Europeană, în special în domeniile economic și comercial. Aproximativ două treimi consideră că legăturile comerciale ar trebui aprofundate, iar o majoritate importantă acceptă inclusiv compromisuri care, în urmă cu un deceniu, ar fi fost dificil de imaginat în discursul politic britanic.
Datele recente publicate de alte institute de cercetare confirmă aceeași tendință. Un studiu Ipsos realizat în iunie 2026 arată că, în cazul unui nou referendum ipotetic, 58% dintre alegătorii britanici ar vota pentru revenirea în Uniunea Europeană. În rândul populației generale, peste jumătate dintre respondenți consideră că Regatul Unit ar trebui să solicite reintrarea în blocul comunitar.
Această schimbare de atitudine este legată în mare măsură de bilanțul economic și social al Brexitului. Mulți respondenți consideră că ieșirea din UE a contribuit la dificultăți economice persistente, la creșterea costului vieții și la probleme comerciale. În același timp, una dintre promisiunile centrale ale campaniei pro-Brexit – controlul imigrației – continuă să fie contestată de o parte a opiniei publice, care apreciază că rezultatele nu au corespuns așteptărilor inițiale.
Analize economice și politice publicate în ultimii ani sugerează că efectele Brexitului asupra economiei britanice sunt complexe, însă mai multe evaluări indică o reducere a ritmului de creștere economică și apariția unor bariere comerciale suplimentare. Estimările citate de experți arată că economia britanică ar putea fi în prezent cu 4–8% mai mică decât ar fi fost într-un scenariu în care țara ar fi rămas în Uniunea Europeană.
Cu toate acestea, o eventuală revenire a Marii Britanii în UE rămâne, deocamdată, o ipoteză politică mai degrabă decât un proiect concret. Guvernul britanic continuă să excludă oficial perspectiva reluării procesului de aderare și preferă o strategie de cooperare graduală cu Bruxellesul, concentrată pe securitate, apărare și relații comerciale.
La zece ani de la votul istoric din 2016, Brexitul continuă să producă efecte politice și sociale profunde. Dacă în urmă cu un deceniu dezbaterea era dominată de ideea separării, astăzi întrebarea care începe să apară tot mai des este una diferită: nu dacă Brexitul s-a produs, ci dacă rezultatele sale au justificat costurile.
