Creșterea accelerată a turismului european începe să genereze efecte economice secundare tot mai vizibile. Dacă revenirea călătoriilor după pandemie a revitalizat economiile locale și a stimulat consumul, în numeroase orașe europene apare o problemă tot mai dificil de gestionat: accesul populației la locuințe. În state precum Spania, Portugalia, Italia sau Grecia, creșterea numărului de turiști este asociată cu majorarea chiriilor și a prețurilor proprietăților, în special în marile centre urbane și în destinațiile turistice populare.
Un studiu realizat de New Economics Foundation (NEF), la solicitarea Federației Europene pentru Transport și Mediu (T&E), indică existența unei legături între creșterea sosirilor turistice pe cale aeriană și evoluția pieței imobiliare în mai multe țări europene. Analiza a urmărit perioada 2019–2025 și sugerează că statele care au înregistrat creșteri importante ale fluxurilor turistice au avut, în paralel, și majorări semnificative ale costurilor de locuire.
Spania apare drept unul dintre cele mai relevante exemple. Potrivit datelor citate de analiză, creșterea cu 12,8% a numărului de turiști sosiți cu avionul în ultimii ani a contribuit la majorarea prețului mediu al locuințelor cu aproximativ 3.800 de euro și la creșterea chiriilor cu până la 236 de euro. Estimările indică faptul că această tendință ar putea continua în anii următori.
Totuși, specialiștii avertizează că relația dintre turism și piața locuințelor este mai complexă decât o simplă ecuație cauză–efect. Factorii care influențează accesibilitatea locuințelor includ și oferta limitată de construcții noi, costurile ridicate ale materialelor, investițiile speculative și cererea externă. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) subliniază că deficitul de locuințe și presiunea asupra pieței reprezintă probleme structurale în mai multe state europene.
În marile orașe turistice, fenomenul este amplificat de extinderea închirierilor pe termen scurt. Multe proprietăți care anterior erau destinate rezidenților permanenți sunt transformate în apartamente pentru turiști, reducând oferta disponibilă pentru locuitori și exercitând presiune asupra prețurilor. Studii internaționale au identificat efecte similare în numeroase zone urbane europene, unde densitatea mare a locuințelor destinate turiștilor coincide cu scăderea accesibilității locuirii.
În unele orașe, reacțiile autorităților au devenit deja mai ferme. Barcelona a decis măsuri stricte pentru limitarea apartamentelor turistice și a majorat taxele aplicate vizitatorilor, o parte din venituri urmând să fie direcționate către proiecte de locuințe accesibile. Alte administrații locale din Europa discută introducerea unor limite privind numărul zilelor în care proprietățile pot fi închiriate turiștilor sau impunerea unor reguli mai stricte pentru platformele de rezervări.
În același timp, industria turismului avertizează că măsurile restrictive trebuie aplicate cu prudență. Turismul reprezintă o componentă esențială pentru economiile europene, iar efectele sale economice sunt considerabile. Datele Oxford Economics arată că închirierile pe termen scurt au generat în Uniunea Europeană un impact economic estimat la aproximativ 149 de miliarde de euro și au susținut milioane de locuri de muncă.
Dezbaterea nu mai este, astfel, despre avantajele sau dezavantajele turismului, ci despre echilibrul dintre dezvoltare și calitatea vieții. Orașele europene încearcă să găsească o formulă prin care să păstreze beneficiile economice aduse de milioane de vizitatori fără a transforma locuirea într-un privilegiu inaccesibil pentru propriii rezidenți.
În următorii ani, această dilemă ar putea deveni una dintre cele mai importante provocări urbane ale Europei, în contextul în care numărul turiștilor continuă să crească, iar presiunea asupra pieței imobiliare se intensifică.
( Sursa principala: https://www.transportenvironment.org/articles/booming-air-tourism-could-fuel-european-rent-hikes-of-up-to-eur250-a-year )
